România, la cel mai mic număr de nașteri din ultimul secol. Caraș-Severin, printre județele cu cele mai puține nașteri în 2025

România a înregistrat în 2025 cel mai mic număr de nașteri din ultimii 100 de ani. Potrivit datelor anunțate de Institutul Național de Statistică, anul trecut s-au născut aproximativ 145.000 de copii, un nou record negativ pentru natalitatea din țară. Printre județele cu cele mai puține nașteri se află Tulcea, Mehedinți și Caraș-Severin, fiecare cu sub 1.500 de copii aduși pe lume în 2025. În Caraș-Severin, numărul copiilor sub 14 ani a scăzut cu aproape 25% între recensământul din 2011 și cel din 2021, semnalând o contracție accelerată a populației tinere.

Articol editat de Valentina Adam, 12 februarie 2026, 09:48

România intră într-o fază de contracție demografică structurală

Natalitatea se menține sub nivelul necesar pentru înlocuirea generațiilor, în timp ce mortalitatea, aflată în relativă creștere, accentuează dezechilibrul demografic. România intră astfel într-o fază de contracție demografică structurală.

Președintele INS, Tudorel Andrei, a explicat amploarea fenomenului:
„Ritmul de scădere a populației cu vârsta mai mică de un an între ultimele recensăminte este de aproape 20%, fiind cel mai alert ritm din toate grupele de vârstă.”

La recensământul din 2021, populația României era cu 5,3% mai mică decât în 2011. Numărul copiilor sub 10 ani a scăzut cu aproape 6%, iar ponderea populației de peste 65 de ani a ajuns la circa 20%.

Datele publicate de Banca Națională a României arată că fenomenul de îmbătrânire s-a acutizat: în ianuarie 2025, la 100 de persoane tinere reveneau 132,4 persoane vârstnice, față de 126,8 cu un an înainte. Vârsta medie a populației a crescut la 42,9 ani.

Reducerea ponderii populației apte de muncă generează deja deficit de lucrători calificați, afectând productivitatea și capacitatea firmelor de a se extinde. În următoarele decenii, cheltuielile cu pensiile ar putea depăși 10% din PIB, în timp ce contribuțiile la sistemul public de pensii sunt estimate să scadă la aproximativ 5,5% din PIB până în 2070.

Impact economic și migrație în creștere

Un raport recent al companiei de consultanță McKinsey & Company arată că multe dintre cele mai bogate economii ale lumii vor trebui să își dubleze productivitatea pentru a menține nivelul de trai, pe fondul scăderii natalității.

În România, aproape jumătate dintre tineri declară că intenționează să emigreze. În 2023 s-a înregistrat un record al ultimilor 10 ani în privința plecărilor definitive din țară ale tinerilor.

Paradoxul prosperității fără copii

Scăderea natalității vine într-o perioadă de relativă creștere economică. În ultimii 20 de ani, PIB-ul pe cap de locuitor ajustat la paritatea puterii de cumpărare a crescut semnificativ. Cu toate acestea, numărul copiilor este mai mic decât în anii ’90.

Diferența majoră este legată de predictibilitate. Dacă în trecut copilul venea înainte ca toate condițiile să fie „rezolvate”, astăzi decizia este amânată până la atingerea unei stabilități locative, profesionale și emoționale.

Costul locuinței, insecuritatea veniturilor, presiunea profesională asupra femeilor și lipsa infrastructurii de sprijin, creșe, servicii medicale accesibile, rețele de suport, transformă dorința de a avea copii într-o decizie calculată, adesea amânată.

O populație în scădere accelerată

Sporul natural negativ de aproximativ minus 94.000 de persoane într-o singură lună, excluzând migrația externă, echivalează cu pierderea populației unui oraș de dimensiunea Buzăului sau Satu Mare, doar din diferența dintre nașteri și decese.

Pentru județe precum Caraș-Severin, unde natalitatea este deja la un nivel critic, efectele pot fi și mai vizibile: școli cu tot mai puțini elevi, forță de muncă redusă și presiuni crescute asupra sistemelor sociale.

România se confruntă astfel nu doar cu o scădere a natalității, ci cu o transformare demografică profundă, ale cărei efecte economice și sociale vor deveni tot mai evidente în anii următori.

Urmărește-ne și pe Google News