Rezultate recensământ: Cele mai mari reduceri de populație le-au înregistrat județele Caraș-Severin și Teleorman
Institutul Național de Statistică (INS) a anunțat vineri rezultatele provizorii ale recensământului populației și locuințelor derulat în acest an. Președintele Institutului Național de Statistică (INS), Tudorel Andrei, a anunțat deja că populația aflată pe teritoriul României este de aproximativ 19 milioane, cu un milion mai puțin decât la recensământul din 2011.
Articol editat de Valentina Adam, 2 ianuarie 2023, 14:02
„Am observat o tendință: orașele reședință de județ își reduc populația și crește populația din localitățile limitrofe”, a mai spus Tudorel Andrei.
Populația rezidentă a României = 19.053.815 persoane. E o scădere cu 1.067.826 persoane față de 2011. Structura pe sex:
• 9.808,3 mii (reprezentând 51,5%) de sex feminin și
• 9.941,2 mii (reprezentând 52,2%) în mediul urban.
Față de populația rezidentă înregistrată în 2011, România a pierdut 1,1 milioane locuitori (1067,8 mii persoane). Din 42 de județe (inclusiv municipiul București), 39 de județe au pierdut din numărul de locuitori. Excepțiile le constituie județul Ilfov care a câștigat 153,9 mii persoane, dar și județele Bistrița-Năsăud și Suceava care au câștigat 9,8, respectiv 7,7 mii locuitori.
Cele mai mari reduceri de populație le-au înregistrat județele Caraș-Severin (-16,6%, respectiv cu 49,0 mii persoane mai puțin) și Teleorman (-14,9%, respectiv cu 56,6 mii persoane mai puțin).
În valori absolute, municipiul București a înregistrat cea mai mare pierdere de populație, de 166,4 mii persoane (-8,8%). De remarcat însă că a crescut puternic populația Ilfovului, ceea ce înseamnă că mulți bucureșteni s-au stabilit în localitățile limitrofe. Au mai pierdut populație județele Prahova (-67,8 mii, reprezentând 8,9 %) și Dolj (-61,1 mii, reprezentând 9,3%).
Informația privind etnia a fost disponibilă pentru 16.568,9 mii persoane (din totalul celor 19.053,8 mii persoane care formează populația rezidentă a României). S-au declarat români 14.801,4 mii persoane (89,3%). Populația de etnie maghiară înregistrată la recensământ a fost de 1.002,2 mii persoane (6,0%, în scădere față de 6,5% la recensământul precedent), iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 569,5 mii persoane (3,4%, creștere ușoară față de 3,3% în 2011). Grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un număr de persoane de peste 20 mii sunt: ucraineni (45,8 mii persoane), germani (22,9 mii persoane) și turci (20,9 mii persoane).
Structura confesională a fost declarată de 16.397,3 mii persoane din totalul populației rezidente și arată că 85,3% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxă (în scădere de la 86,5%); 4,5% s-au declarat de religie romano-catolică (ușoară scădere de la 4,6%), 3% de religie reformată (ușoară scădere de la 3.2%), iar 2,5% penticostală (creștere de la 1,9%). Ponderi între 0,4% – 0,8% au înregistrat următoarele religii: greco-catolică (0,7%), baptistă (0,6%), iar adventistă de ziua a șaptea și musulmană câte 0,4%. S-au declarat „fără religie” sau atei sau agnostici un procent de 0,9% din totalul populației.
Din totalul populației rezidente, 43,5% au nivel mediu de educație (postliceal, liceal, profesional sau tehnic de maiștri) în creștere de la 41,4%. De asemenea, 40,5% au nivel scăzut (primar, gimnazial sau fără școală absolvită) – în scădere de la 44,2%. Populația cu nivel superior de educație e în proporție de 16%, în creștere de la 14,4%.
143,6 mii persoane sunt analfabete, în scădere puternică față de 245,4 mii în 2011.
Procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, comparativ cu 10 ani în urmă (recensământul din 2011), remarcându-se creșterea ponderii populației vârstnice (de 65 ani și peste). Indicele de îmbătrânire demografică s-a depreciat cu aproape 20 de puncte procentuale, crescând la 121,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (RPL 2021) comparativ cu 101,8 (RPL2011). Raportul de dependență demografică a crescut în decurs de un deceniu de la 47,0 la 55,5 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte.
