[AUDIO] Vicepreşedintele PSD Caraş-Severin, Ion Bejeriţă, acuzat de evaziune și spălare de bani avea într-un singur cont 10 milioane de euro

Atât Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cât şi avocatul apărării, pot depune contestaţie, decizia fiind executorie.

Ion Bejeriţă este acuzat de săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală, spălarea banilor şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, iar Axente Obrejan   de evaziune fiscală, spălarea banilor, fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală şi complicitate la spălarea banilor.

Potrivit rechizitorului, inculpaţii, în calitate de administratori de fapt ai unor societăţi comerciale, în diferite perioade de timp, cuprinse în intervalul 2008 – 2014, au înregistrat în documentele financiar contabile și în documentele justificative fiscale ale societăţilor mai multe facturi fiscale (peste 200) reprezentând operaţiuni nereale de achiziţii de bunuri şi de prestări servicii, emise de firme, unele reale, altele de tip „fantomă”, cu scopul diminuării bazei de calcul pentru impozitul pe profit şi TVA.

Mecanismul evazionist pus la punct de inculpaţi, desfăşurat prin intermediul societăţilor comerciale implicate în circuitele financiare, viza trei tipuri de relaţii comerciale cu trei tipuri de parteneri, după cum urmează:

1) relaţii comerciale reale, cu conţinut economic cu parteneri cărora le-au vândut bunuri şi/sau prestat servicii, ca de exemplu diverse primării, consilii locale, regii naţionale, societăţi pe acţiuni; în urma cărora societăţile comerciale implicate ar fi avut de plătit TVA, impozit pe profit şi impozit pe dividende către bugetul general al statului;

2) relaţii comerciale fictive, prin care s-au disimulat achiziţiile intracomunitare de diverse bunuri, autocamioane, utilaje şi accesorii, piese de schimb etc., cu scopul de a diminua obligaţiile de plată către bugetul statului prin majorarea artificială a valorii acestora şi a deducerii TVA (TVA deductibilă care nu ar fi existat în cazul achiziţiilor intracomunitare directe, cărora li s-ar fi aplicat taxarea inversă). De asemenea, pentru a da aparenţa legalităţii tranzacţiilor comerciale şi a ascunde achiziţia prin interpuşi în sensul că respectivele utilaje şi autocamioane ar fi fost efectiv folosite de firmele interpuse, participând la realizarea de venituri pentru aceste firme (interpuse), înainte de aşa-zisa vânzare efectivă, acestea erau închiriate (sau folosindu-se de ele se executau diverse lucrări) tot în favoarea acestor firme, care ulterior achiziţionau respectivele utilaje şi mijloace de transport;

3) relaţii comerciale fictive stornate ulterior, desfăşurate în cea mai mare parte cu firmele afiliate sau partenere care au avut ca scop amânarea plăţii TVA şi neplata acesteia prin înregistrarea achiziţiilor comerciale fictive de la firmele interpuse şi regularizarea TVA de plată cu TVA deductibilă fictivă. Facturile aferente acestor relaţii comerciale au fost ulterior stornate. De asemenea, respectivele facturi nu au fost întotdeauna plătite, marfa (care, de fapt nu exista) rămânând, de cele mai multe ori, în custodie la vânzător.

Uzitând acest mecanism, aceste societăţi comerciale îşi măreau în mod artificial cheltuielile, diminuând astfel profitul şi obligaţiile de plată către bugetul statului, inclusiv TVA de plată prin regularizarea TVA colectată cu TVA deductibilă fictivă.

Astfel, aceste societăţi comerciale plăteau facturile fictive emise de către firmele interpuse (care au o valoare mult mai mare, dublă sau chiar triplă, decât facturile reale de achiziţie de la furnizorii intracomunitari) prin viramente bancare. Din aceste resurse băneşti puse la dispoziţie de adevăraţii destinatari ai bunurilor ce urmau a fi achiziţionate, firmele interpuse efectuau schimb valutar pentru plata adevăraţilor furnizori (cei mai mulţi intracomunitari), diferenţa fiind retrasă în numerar, cu justificări fictive de achiziţii cereale şi altele.

S-a constatat şi faptul că majoritatea firmelor interpuse au fost radiate după derularea relaţiilor comerciale fictive, cele care au rămas în funcţiune sunt în insolvenţă fiind înstrăinate unor cetăţeni străini.

 Totodată, inculpaţii au dispus efectuarea de transferuri bancare din conturile societăţilor pe care le administrau în conturile firmelor mai sus menţionate, reprezentând contravaloarea facturilor fiscale fictive înregistrate în evidenţele contabile ale societăţilor ai căror administratori erau, cunoscând că banii provin din săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, în scopul disimulării originii ilicite al acestora, încercând astfel să dea o aparenţă de legalitate achiziţiilor efectuate şi să realizeze o ,,albire” a respectivelor sume de bani, de unde au fost apoi ridicate în numerar, fără vreo justificare legală.

Facturile fiscale fictive au fost emise în baza unor contracte şi acte adiţionale la acestea, pe care inculpaţii le-au întocmit şi semnat în fals, în calitatea de reprezentanţi ai societăţilor comerciale ai căror administratori erau, contracte ce nu aveau la bază operațiuni comerciale reale, înscrisuri pe care ulterior, aceştia le-au folosit, prin înregistrarea în contabilitatea firmelor, în vederea sustragerii de la plata obligaţiilor fiscale datorate bugetului de stat.

În cauză, procurorii au dispus luarea măsurii sechestrului asigurător asupra mai multor bunuri imobile (2 terenuri şi 2 clădiri situate în Caransebeş), aparţinând inculpatului Bejeriţă Ion. Prin acelaşi act a fost instituit sechestru asupra a 8 bunuri imobile aparţinând inculpatului Axente Obrejan.

De asemenea, printr-o ordonanţă anterioară, a fost dispusă măsura asigurătorie a popririi asupra sumei de 10.585.691 euro aflată într-un cont al inculpatului Bejeriţă Ion.

***

4 persoane au fost reținute, iar față de alte 12 s-a dispus măsura controlului judiciar. Printre cei reținuți se numără vicepreşedintele PSD Caransebeş, Ion Bejeriţă, şi omul de afaceri Axente Obrejan. Măsurile au fost luate în urma percheziţiilor efectuate la firme de construcţii şi persoane fizice din judeţele Caraş-Severin, Mehedinţi, Olt, Timiş şi Teleorman. Acestea sunt bănuite că ar fi cauzat un prejudiciu de peste 10 milioane de euro, prin evaziune fiscală şi spălare de bani.

Din cercetări a reieşit că, reprezentanţii mai multor firme din domeniul construcţiilor, din judeţul Caraş-Severin, ar fi înregistrat în contabilitate facturi fiscale care atestau efectuarea unor tranzacţii comerciale fictive, în scopul diminuării obligaţiilor de plată către bugetul de stat, cauzând astfel un prejudiciu de aproximativ 3 milioane de euro. Reprezentanţii firmelor ar fi beneficiat de sprijinul administratorilor unor alte firme, de tip „fantomă”, care ar fi acceptat, în schimbul unor sume de bani, să pună la dispoziţie facturi, chitanţiere şi ştampile, pentru a da aparenţă de legalitate tranzacţiilor fictive. Astfel, prin intermediul societăţilor implicate, ar fi fost transferaţi aproximativ 7,5 milioane de euro către persoanele vizate din circuitul infracţional, banii obţinuţi fiind reintroduşi în circuitul legal prin transferuri bancare şi retrageri de numerar.

Articol editat de Sebastian Dragomir, 14 ianuarie 2016, 08:00 / actualizat: 14 ianuarie 2016, 10:42

Tribunalul Bucureşti a înlocuit însă arestul preventiv cu arestul la domiciliu pentru o perioadă de 30 de zile, a declarat pentru Radio Reşiţa, avocatul Cosmin Bolosin:

Atât Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cât şi avocatul apărării, pot depune contestaţie, decizia fiind executorie.

Ion Bejeriţă este acuzat de săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală, spălarea banilor şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, iar Axente Obrejan   de evaziune fiscală, spălarea banilor, fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală şi complicitate la spălarea banilor.

Potrivit rechizitorului, inculpaţii, în calitate de administratori de fapt ai unor societăţi comerciale, în diferite perioade de timp, cuprinse în intervalul 2008 – 2014, au înregistrat în documentele financiar contabile și în documentele justificative fiscale ale societăţilor mai multe facturi fiscale (peste 200) reprezentând operaţiuni nereale de achiziţii de bunuri şi de prestări servicii, emise de firme, unele reale, altele de tip „fantomă”, cu scopul diminuării bazei de calcul pentru impozitul pe profit şi TVA.

Mecanismul evazionist pus la punct de inculpaţi, desfăşurat prin intermediul societăţilor comerciale implicate în circuitele financiare, viza trei tipuri de relaţii comerciale cu trei tipuri de parteneri, după cum urmează:

1) relaţii comerciale reale, cu conţinut economic cu parteneri cărora le-au vândut bunuri şi/sau prestat servicii, ca de exemplu diverse primării, consilii locale, regii naţionale, societăţi pe acţiuni; în urma cărora societăţile comerciale implicate ar fi avut de plătit TVA, impozit pe profit şi impozit pe dividende către bugetul general al statului;

2) relaţii comerciale fictive, prin care s-au disimulat achiziţiile intracomunitare de diverse bunuri, autocamioane, utilaje şi accesorii, piese de schimb etc., cu scopul de a diminua obligaţiile de plată către bugetul statului prin majorarea artificială a valorii acestora şi a deducerii TVA (TVA deductibilă care nu ar fi existat în cazul achiziţiilor intracomunitare directe, cărora li s-ar fi aplicat taxarea inversă). De asemenea, pentru a da aparenţa legalităţii tranzacţiilor comerciale şi a ascunde achiziţia prin interpuşi în sensul că respectivele utilaje şi autocamioane ar fi fost efectiv folosite de firmele interpuse, participând la realizarea de venituri pentru aceste firme (interpuse), înainte de aşa-zisa vânzare efectivă, acestea erau închiriate (sau folosindu-se de ele se executau diverse lucrări) tot în favoarea acestor firme, care ulterior achiziţionau respectivele utilaje şi mijloace de transport;

3) relaţii comerciale fictive stornate ulterior, desfăşurate în cea mai mare parte cu firmele afiliate sau partenere care au avut ca scop amânarea plăţii TVA şi neplata acesteia prin înregistrarea achiziţiilor comerciale fictive de la firmele interpuse şi regularizarea TVA de plată cu TVA deductibilă fictivă. Facturile aferente acestor relaţii comerciale au fost ulterior stornate. De asemenea, respectivele facturi nu au fost întotdeauna plătite, marfa (care, de fapt nu exista) rămânând, de cele mai multe ori, în custodie la vânzător.

Uzitând acest mecanism, aceste societăţi comerciale îşi măreau în mod artificial cheltuielile, diminuând astfel profitul şi obligaţiile de plată către bugetul statului, inclusiv TVA de plată prin regularizarea TVA colectată cu TVA deductibilă fictivă.

Astfel, aceste societăţi comerciale plăteau facturile fictive emise de către firmele interpuse (care au o valoare mult mai mare, dublă sau chiar triplă, decât facturile reale de achiziţie de la furnizorii intracomunitari) prin viramente bancare. Din aceste resurse băneşti puse la dispoziţie de adevăraţii destinatari ai bunurilor ce urmau a fi achiziţionate, firmele interpuse efectuau schimb valutar pentru plata adevăraţilor furnizori (cei mai mulţi intracomunitari), diferenţa fiind retrasă în numerar, cu justificări fictive de achiziţii cereale şi altele.

S-a constatat şi faptul că majoritatea firmelor interpuse au fost radiate după derularea relaţiilor comerciale fictive, cele care au rămas în funcţiune sunt în insolvenţă fiind înstrăinate unor cetăţeni străini.

 Totodată, inculpaţii au dispus efectuarea de transferuri bancare din conturile societăţilor pe care le administrau în conturile firmelor mai sus menţionate, reprezentând contravaloarea facturilor fiscale fictive înregistrate în evidenţele contabile ale societăţilor ai căror administratori erau, cunoscând că banii provin din săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, în scopul disimulării originii ilicite al acestora, încercând astfel să dea o aparenţă de legalitate achiziţiilor efectuate şi să realizeze o ,,albire” a respectivelor sume de bani, de unde au fost apoi ridicate în numerar, fără vreo justificare legală.

Facturile fiscale fictive au fost emise în baza unor contracte şi acte adiţionale la acestea, pe care inculpaţii le-au întocmit şi semnat în fals, în calitatea de reprezentanţi ai societăţilor comerciale ai căror administratori erau, contracte ce nu aveau la bază operațiuni comerciale reale, înscrisuri pe care ulterior, aceştia le-au folosit, prin înregistrarea în contabilitatea firmelor, în vederea sustragerii de la plata obligaţiilor fiscale datorate bugetului de stat.

În cauză, procurorii au dispus luarea măsurii sechestrului asigurător asupra mai multor bunuri imobile (2 terenuri şi 2 clădiri situate în Caransebeş), aparţinând inculpatului Bejeriţă Ion. Prin acelaşi act a fost instituit sechestru asupra a 8 bunuri imobile aparţinând inculpatului Axente Obrejan.

De asemenea, printr-o ordonanţă anterioară, a fost dispusă măsura asigurătorie a popririi asupra sumei de 10.585.691 euro aflată într-un cont al inculpatului Bejeriţă Ion.

***

4 persoane au fost reținute, iar față de alte 12 s-a dispus măsura controlului judiciar. Printre cei reținuți se numără vicepreşedintele PSD Caransebeş, Ion Bejeriţă, şi omul de afaceri Axente Obrejan. Măsurile au fost luate în urma percheziţiilor efectuate la firme de construcţii şi persoane fizice din judeţele Caraş-Severin, Mehedinţi, Olt, Timiş şi Teleorman. Acestea sunt bănuite că ar fi cauzat un prejudiciu de peste 10 milioane de euro, prin evaziune fiscală şi spălare de bani.

Din cercetări a reieşit că, reprezentanţii mai multor firme din domeniul construcţiilor, din judeţul Caraş-Severin, ar fi înregistrat în contabilitate facturi fiscale care atestau efectuarea unor tranzacţii comerciale fictive, în scopul diminuării obligaţiilor de plată către bugetul de stat, cauzând astfel un prejudiciu de aproximativ 3 milioane de euro. Reprezentanţii firmelor ar fi beneficiat de sprijinul administratorilor unor alte firme, de tip „fantomă”, care ar fi acceptat, în schimbul unor sume de bani, să pună la dispoziţie facturi, chitanţiere şi ştampile, pentru a da aparenţă de legalitate tranzacţiilor fictive. Astfel, prin intermediul societăţilor implicate, ar fi fost transferaţi aproximativ 7,5 milioane de euro către persoanele vizate din circuitul infracţional, banii obţinuţi fiind reintroduşi în circuitul legal prin transferuri bancare şi retrageri de numerar.

(Sebastian Dragomir-Ada Botezan)