Radiografie fără precedent a statului român: peste 13.900 de instituții publice, 1.421 de companii de stat și cheltuieli de personal de 164,6 miliarde lei

Guvernul României a publicat, în premieră, o analiză de ansamblu privind eficiența administrației publice centrale și locale, a instituțiilor publice și a companiilor de stat. Raportul, elaborat la nivelul Cancelariei Prim-Ministrului în cursul anului 2025, pe baza datelor oficiale aferente în principal anului 2024, arată o administrație fragmentată, cu baze de date necorelate, diferențe mari între raportări, cheltuieli de personal ridicate și decalaje majore între regiuni.

Articol editat de Valentina Adam, 9 mai 2026, 11:16

Prima radiografie de ansamblu a statului român

Pentru prima dată în România, la nivelul Guvernului a fost realizată o analiză amplă a statului român, care include administrația publică centrală, administrația locală și companiile de stat.

Raportul privind Analiza Eficienței Administrației Publice Centrale și Locale a fost elaborat la nivelul Cancelariei Prim-Ministrului, în cursul anului 2025, pe baza celor mai recente date oficiale disponibile la momentul redactării, aferente în principal anului 2024.

Potrivit documentului, publicarea acestor informații este considerată o obligație față de cetățeni, în condițiile în care datele despre dimensiunea, costurile și performanța aparatului administrativ au fost, până acum, dispersate între instituții și greu accesibile publicului într-o imagine unitară.

Acuratețe estimată la 95% și baze de date fragmentate

Raportul arată că procesul de colectare și prelucrare a datelor a fost unul de durată, deoarece bazele de date ale instituțiilor publice sunt fragmentate și nu sunt întotdeauna compatibile între ele.

Acuratețea analizei este estimată la 95%, iar Guvernul subliniază că această situație demonstrează nevoia urgentă de digitalizare, standardizare și centralizare a datelor publice.

Datele au fost colectate exclusiv din surse oficiale: Ministerul Finanțelor, Ministerul Muncii, Institutul Național de Statistică, Agenția Națională a Funcționarilor Publici, ANRSC, Ministerul Dezvoltării, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Consiliul Concurenței.

Prelucrarea datelor a fost realizată cu sprijinul Băncii Mondiale, iar informațiile au fost transmise în formă anonimizată, cu respectarea reglementărilor privind protecția datelor cu caracter personal.

Peste 13.900 de instituții publice active

Pentru realizarea radiografiei aparatului administrativ, a fost analizat registrul instituțiilor publice active din România, pus la dispoziție de Ministerul Finanțelor.

Potrivit raportului, România are 13.931 de instituții publice aflate în subordinea statului, clasificate pe trei niveluri:

• instituții centrale;
• structuri deconcentrate;
• instituții locale.

Instituțiile au fost grupate pe domenii precum apărare, ordine publică și siguranță națională, sănătate, învățământ, asistență socială, cultură, protecția mediului, servicii publice generale și alte entități.

1,5 milioane de posturi aprobate în instituțiile publice

Datele transmise de Ministerul Finanțelor indică, la sfârșitul lunii aprilie 2025, următoarea situație în instituțiile publice:

Raportul precizează că aceste cifre nu reflectă întotdeauna numărul real de salariați unici, deoarece unele posturi pot fi ocupate cu normă parțială sau pot exista mai multe raporturi contractuale pentru aceeași persoană.

Peste 199.000 de persoane cu două sau mai multe contracte de muncă

Datele din REVISAL, administrate de Inspecția Muncii, arată că în instituțiile și companiile de stat există 199.125 de persoane care au două sau mai multe contracte individuale de muncă.

Dintre acestea:

• 160.515 persoane au cel puțin unul dintre contracte cu normă parțială;
• 38.610 persoane au cel puțin două contracte cu normă întreagă;
• 104.171 de salariați au toate contractele în cadrul unor instituții sau companii de stat.

Raportul arată că aceste date ridică semne de întrebare și justifică necesitatea investigării situațiilor în care există mai multe contracte, inclusiv cu normă întreagă, în sistemul public.

Funcționarii publici reprezintă aproximativ 11% din posturile remunerate

Agenția Națională a Funcționarilor Publici a transmis că, la sfârșitul lunii aprilie, existau:

• 130.455 posturi ocupate de funcționari publici;
• 4.535 posturi temporar ocupate;
• 34.502 posturi vacante;
• 7.591 posturi temporar vacante.

Potrivit raportului, posturile ocupate ale funcționarilor publici reprezintă aproximativ 11% din numărul mediu al posturilor remunerate din instituțiile publice.

Cheltuieli de personal de peste 163 de miliarde lei în instituțiile publice

Raportul arată că totalul cheltuielilor de personal în instituțiile publice a fost de 163.539.397.807 lei.

Cheltuielile de personal reprezintă 21,5% din totalul cheltuielilor instituțiilor publice, indicator care reflectă gradul de rigiditate bugetară al aparatului administrativ.

În domenii precum învățământul și apărarea, cheltuielile de personal depășesc 50% din totalul cheltuielilor, ceea ce arată o structură bugetară orientată puternic spre funcționare.

Forță de muncă îmbătrânită în instituțiile publice

Raportul arată că majoritatea angajaților din instituțiile publice, aproximativ 55%, se încadrează în grupa de vârstă 45–59 de ani.

Potrivit analizei, între 50% și 60% dintre salariații actuali vor atinge vârsta pensionării în următorii 15 ani.

Această realitate poate reprezenta o oportunitate pentru reducerea graduală a dimensiunii aparatului administrativ, prin pensionări naturale, digitalizare și automatizarea proceselor interne.

1.421 de companii de stat active

Raportul analizează și companiile de stat, cu capital majoritar sau integral de stat ori al unităților administrativ-teritoriale.

Dintr-un total de 1.735 de companii aflate în subordinea statului, 1.421 sunt active, iar 314 sunt inactive, aflate în faliment, insolvență, lichidare, dizolvare sau insolvabilitate.

Pentru analiza financiară completă au fost luate în calcul 1.107 companii pentru care au existat date financiare disponibile.

Companiile de stat: 256.134 de salariați și cheltuieli de personal de 31,2 miliarde lei

Potrivit Ministerului Finanțelor, numărul mediu al salariaților din companiile de stat care au raportat situații financiare a fost de 256.134, la finalul anului 2024.

Cheltuielile cu personalul în aceste companii au totalizat 31.230.181 mii lei, adică peste 31,2 miliarde lei.

Situația financiară centralizată arată astfel:

Deși doar 203 companii, adică 18%, sunt subvenționate, cheltuielile lor cu personalul sunt aproape egale cu cele ale celor 904 companii nesubvenționate.

Companii de stat profitabile și companii cu pierderi mari

Raportul arată că există companii de stat care se autofinanțează și generează venituri și profituri importante.

Printre companiile nesubvenționate cu cele mai mari venituri în 2024 se află:

• Hidroelectrica – 10,13 miliarde lei venituri totale;
• Romgaz – 8,29 miliarde lei;
• Transelectrica – 7,9 miliarde lei;
• Complexul Energetic Oltenia – 4,73 miliarde lei;
• Transgaz – 4,51 miliarde lei;
• Electrocentrale București – 2,64 miliarde lei;
• Poșta Română – 1,79 miliarde lei.

Cele mai mari profituri brute au fost raportate de:

• Hidroelectrica – 4,78 miliarde lei;
• Romgaz – 3,49 miliarde lei;
• Compania Națională Aeroporturi București – 693 milioane lei;
• Transelectrica – 592 milioane lei;
• Transgaz – 458 milioane lei.

La polul opus, companiile cu pierderi brute de peste 100 milioane lei includ:

• CFR SA – pierdere de 417,3 milioane lei;
• Electrocentrale Craiova – pierdere de 400,9 milioane lei;
• Unifarm – pierdere de 354,2 milioane lei;
• CFR Marfă – pierdere de 320,8 milioane lei;
• Termoenergetica București – pierdere de 198,4 milioane lei;
• Metrorex – pierdere de 181,1 milioane lei;
• Complexul Energetic Valea Jiului – pierdere de 152,3 milioane lei.

15 companii cu cheltuieli, dar fără venituri raportate

Raportul semnalează și existența unor companii care au raportat cheltuieli în 2024, dar nu au raportat venituri și nici subvenții.

Printre acestea se numără:

• Parc Industrial Vâlcea SA;
• Parc Industrial Vrancea SRL;
• Uzina Energie Solară Timișoara SRL;
• Uzina Energetică Timișoara SRL;
• Apa-Canal Lugoj SRL;
• Transport Local Câmpia Turzii SRL;
• Transport Public Sebeș SRL.

Raportul arată că aceste situații pot indica inactivitate operațională, costuri fixe menținute fără activitate economică reală, deficiențe de raportare sau lipsă de transparență.

Administrația locală: 2.862 de comune, 216 orașe și 103 municipii

Raportul analizează și structura administrației publice locale. România are:

• 2.862 de comune;
• 216 orașe;
• 103 municipii, inclusiv municipiul București;
• 6 sectoare în București;
• 41 de județe.

Analiza arată dezechilibre structurale în organizarea teritorială, cu multe UAT-uri în zone cu populație în scădere și cu o capacitate redusă de a susține servicii publice moderne.

Depopulare, îmbătrânire și diferențe mari între populația cu domiciliu și cea rezidentă

Raportul atrage atenția asupra diferenței dintre populația după domiciliu și populația rezidentă.

În 2021, România avea:

• 22.047.000 persoane cu domiciliu;
• 19.053.815 persoane rezidente, potrivit recensământului.

Această diferență afectează finanțarea serviciilor publice, deoarece multe formule bugetare se bazează pe populația cu domiciliu, nu pe populația care locuiește efectiv într-o localitate.

Raportul mai arată că sporul natural este negativ în aproape toate județele României, cu excepții notabile precum Ilfov și Suceava.

Veniturile locale: dependență mare de bugetul de stat

Raportul arată că ponderea veniturilor asupra cărora administrația locală are libertate de alocare este, la nivel național, sub 50%.

Comunele sunt dependente în mare măsură de sume defalcate și subvenții de la bugetul de stat, în timp ce municipiile reședință de județ și municipiul București depind mai mult de cotele defalcate din impozitul pe venit.

Aproximativ 22% din veniturile administrației locale sunt orientate către cheltuieli de dezvoltare, iar 78% către funcționare.

Diferențe mari în colectarea impozitelor pe proprietate

Raportul indică diferențe importante între localități în privința veniturilor din impozite pe proprietate.

Exemple de localități cu venituri ridicate din impozite pe proprietate:

• Cernavodă – 6.415 lei/locuitor;
• Vulturu, Constanța – 5.079 lei/locuitor;
• Frecăței, Brăila – 3.009 lei/locuitor;
• Predeal – 2.334 lei/locuitor.

La polul opus, există comune mari, dar cu venituri foarte reduse din impozite pe proprietate, precum:

• Bărbulești, Ialomița – 70 lei/locuitor;
• Slobozia Bradului, Vrancea – 73 lei/locuitor.

Raportul explică aceste diferențe prin baza economică locală, nivelul de colectare, scutiri, inventare neactualizate ale proprietăților și capacitatea administrativă redusă.

Grad scăzut de colectare fiscală în multe UAT-uri

Gradul de colectare a impozitelor pe proprietate variază semnificativ între localități.

UAT-uri cu grad foarte bun de colectare:

• Husasău de Tinca – 100%;
• Oncești – 100%;
• Concești – 99%;
• Păuca – 97%.

UAT-uri cu grad foarte scăzut de colectare:

• Grajduri – 2%;
• Slobozia Bradului – 4%;
• Poșta Câlnău – 8%;
• Homocea – 10%;
• Pardina – 10%;
• Turnu Măgurele – 17%.

Raportul arată că aceste diferențe reflectă capacitatea administrativă, nivelul de conformare fiscală și situația economică locală.

Cheltuieli de personal de 164,6 miliarde lei în 2024

La nivel macro, raportul arată că România a înregistrat în 2024:

• deficit bugetar de 8,65% din PIB;
• 164,6 miliarde lei cheltuieli de personal;
• cheltuieli de personal echivalente cu 9,3% din PIB, față de 8,3% în 2023, pe același indicator al bugetului de stat.

Potrivit datelor comparative Eurostat menționate în raport, cheltuielile de personal ale României au fost de 10,1% din PIB, la nivelul mediei Uniunii Europene.

Raportul mai arată că, deși România avea în anul 2000 una dintre cele mai mici ponderi ale angajaților la stat din totalul angajaților, până în 2020 această pondere a crescut semnificativ, depășind media europeană.

Concluziile raportului: stat fragmentat, date incoerente și nevoie de reformă

Raportul identifică mai multe probleme sistemice:

• lipsa unei baze de date unice privind personalul și posturile din sectorul public;
• diferențe semnificative între datele raportate de instituții;
• forme contractuale multiple, greu de monitorizat;
• număr ridicat de contracte multiple;
• companii de stat subvenționate cu pierderi mari;
• decalaje mari între județe și UAT-uri în atragerea fondurilor;
• capacitate administrativă inegală;
• infrastructură de bază insuficientă în multe zone;
• lipsa unor indicatori unici de performanță administrativă.

Documentul arată că administrația publică din România rămâne fragmentată și supradimensionată în raport cu rezultatele obținute, iar lipsa unei corelări clare între resurse, performanță și impact duce la ineficiență și risipă.

Digitalizare, comasări și reducerea graduală a aparatului administrativ

Raportul subliniază că există și exemple de bune practici, atât în administrația locală, cât și în companiile de stat, unde autoritățile sau entitățile publice au reușit să crească veniturile, să reducă cheltuielile neproductive și să genereze rezultate economice pozitive.

Totuși, pentru creșterea eficienței statului, documentul indică necesitatea unor măsuri precum:

• digitalizarea bazelor de date;
• standardizarea raportărilor;
• comasarea unor instituții;
• reducerea graduală a personalului prin ieșiri naturale din sistem;
• monitorizarea strictă a companiilor de stat;
• redresarea sau restructurarea companiilor subvenționate cu pierderi;
• corelarea fondurilor publice cu nevoile reale și performanța administrativă.

Urmărește-ne și pe Google News