Protocolul de preluare a Cetăţii Aradului de la MApN a fost aprobat

Consiliul Local al Municipiului Arad a aprobat protocolul privind preluarea de către municipalitate de la Ministerul Apărării Naţionale a Cetăţii Aradului, protocol ce va fi semnat de primarul Gheorghe Falcă şi ministrul Apărării Naţionale, Mircea Duşa.
Prin parafarea acestui protocol, municipalitatea arădeană va primi acces în Cetatea Aradului încă de anul viitor, pentru a putea demara executarea planurilor de refacere a obiectivului istoric.
Conţinutul protocolului a fost aprobat cu unanimitate de voturi, în forma convenită cu MApN. Astfel, imediat ce va fi semnat documentul, responsabilii locali vor primi acces în perimetrul actualei baze militare ‘pentru efectuarea studiilor şi documentaţiilor tehnico-economice necesare finanţării pentru lucrările de reabilitare a Cetăţii Aradului, în vederea aducerii în circuitul civil şi valorificării potenţialului istoric şi cultural’.
MApN va pune la dispoziţia Primăriei şi documentele cu cerinţele necesare întocmirii planurilor de modernizare a unităţii militare din cartierul Gai, locaţie unde se va muta Batalionul 191 Infanterie ‘Col. Radu Golescu’, aflat în prezent în Cetatea Aradului.
Costul investiţiilor ce se vor face la unitatea din cartierul Gai vor fi suportate de municipalitate, la final baza urmând să fie transferată MApN, în schimbul Cetăţii Aradului.
Totodată, MApN solicită Primăriei Aradului 250 de locuinţe pentru militari, care ar urma să fie realizate prin programe ale Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe (ANL), iar apoi transferate ministerului şi, de asemenea, un teren de instrucţie.
‘În paralel, se va face şi un studiu în ceea ce priveşte Cetatea Aradului. Acest studiu va avea două direcţii: de cercetare a istoricului Cetăţii şi de infrastructură, studiu care este necesar în perspectiva lucrărilor care se vor executa la Cetate, după ce va fi eliberată de militari, pentru punerea ei în valoare’, a precizat Gheorghe Falcă.
În urma consultării unor specialişti, Primăria Arad estimează că reabilitarea cetăţii va costa 190 de milioane de euro, jumătate din sumă urmând să fie solicitată Uniunii Europene. Protocolul, care are o valabilitate de zece ani, poate fi denunţat unilateral de către oricare dintre părţi printr-o notificare adresată celeilalte părţi.
‘În situaţia denunţării unilaterale a protocolului, denunţătorul va fi obligat să suporte prejudiciul cauzat celeilalte părţi şi să repare acest prejudiciu, în condiţiile legii’, se menţionează în document.
Primarul Gheorghe Falcă a susţinut că protocolul va permite punerea în aplicare a HG 1.100/2010, care prezintă etapele de preluare a Cetăţii Aradului.
‘Primăria şi-a respectat angajamentele asumate până acum faţă de MApN, dar au fost doi ani de tergiversări din partea Guvernului. E bine că presiunea publică a schimbat această atitudine’, a arătat primarul Falcă.
La rândul său, viceprimarul Levente Bognar a spus că, până la preluarea efectivă a cetăţii, se vor cere Guvernului bani pentru consolidarea clădirilor, afectate de degradări.
‘Având în vedere că se preia un monument istoric de categoria A, care din păcate cuprinde clădiri aflate în proces de degradare, am solicitat ca statul să aloce bani pentru a stopa degradările construcţiilor cu valoare deosebită’, a afirmat Levente Bognar.
Consilierii au adoptat şi un al doilea proiect referitor la cetate, ce cuprinde indicatorii tehnico-economici pentru reabilitarea unităţii militare din Gai. Lucrările vor începe anul viitor, vor dura cel puţin trei ani şi vor costa între şapte şi opt milioane de euro.
Potrivit lui Gheorghe Falcă, prin trecerea Cetăţii Aradului în circuitul civil, municipiul va avea o nouă atracţie turistică, urmând să fie creată, de asemenea, a doua axă turistică, de la Turnul de Apă şi Parcul Reconcilierii, până în Cetatea care are piaţa cu cea mai mare suprafaţă din Europa Centrală.
Un prim protocol de predare-primire a Cetăţii Aradului a fost semnat între Gabriel Oprea, pe atunci ministru al Apărării Naţionale şi primarul Gheorghe Falcă, la 27.03.2010, protocol care prevedea toate punctele prevăzute în protocolul ce va fi semnat în curând între MApN şi municipalitatea arădeană. Ulterior, lucrurile s-au blocat, părţile interesate reluând recent negocierile.
Cetatea Aradului este unul dintre cele mai importante monumente istorice existente în prezent în vestul ţării. Construită în stil Vauban, cetatea era considerată drept una dintre cele mai impresionante fortificaţii militare.
Odată cu încheierea războaielor austro-turce din prima jumătate a veacului al XVIII-lea şi după ocuparea Transilvaniei, a Banatului şi a altor teritorii de către Imperiul Habsburgic, s-a preconizat construirea unor fortificaţii militare în regiunile pe atunci abia ocupate, pentru asigurarea dominaţiei în aceste zone. Cancelaria de la Viena a întocmit un plan strategic, care prevedea ridicarea unei centuri de cetăţi între zona interioară apropiată graniţei imperiului spre sud şi est, din rândul acestor cetăţi făcând parte fortificaţiile de la Oradea, Timişoara şi Arad.
Planul Cetăţii Aradului a fost aprobat personal de împărăteasa Maria Thereza şi de fiul ei, Iosif al II-lea. Conform planului imperial, noua cetate a Aradului trebuia să înlocuiască vechea cetate arădeană şi să corespundă din punct de vedere al tehnicii militare contemporane.
Ca loc de construire a fost aleasă o peninsulă a râului Mureş (pe malul stâng), pe care oraşul a cedat-o autorităţilor militare. Ridicarea Cetăţii, operă a arhitectului Harsch, a început în vara anului 1763 şi este o construcţie în formă de stea dublă cu 6 colţuri, cu ziduri puternice de apărare, cazemate şi alte construcţii militare.
Lucrările au durat 20 de ani, cu mici întreruperi cauzate mai ales de lipsa forţei de muncă, aşa încât cetatea a fost terminată abia în anul 1783. AGERPRES

Articol editat de Mirabela Afronie, 30 decembrie 2014, 07:29 / actualizat: 30 decembrie 2014, 9:31