Astăzi, 28 Ianuarie se celebrează Ziua Europeană a Protecției Datelor, de către toate statele membre ale Consiliului Europei, eveniment ce beneficiază de sprijinul Comisiei Europene pentru promovarea dreptului la viață privată și la protecția datelor personale. Asta pentru că este necesar să existe un echilibru între viața privată și libera circulație a datelor personale în plan economic şi nu numai.
Totul a început cu adoptarea pe 28 Ianuarie 1981, la Strasbourg, a Convenției nr. 108 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea automată a datelor cu caracter personal – act internațional în domeniul protecției datelor, la care au aderat deja 43 de state din Europa și altele din lume.
O lume digitală cu date digitale
De atunci, au trecut 41 de ani în care expunerea acestor informații a devenit mai ușor de realizat, pentru că în mediul online putem deveni mai ușor victimele unor înșelătorii, fie individuale, fie ca victimă colaterală în cazul scurgerilor de informații, ori în urma unor breșe în securitatea operatorilor, furturi ale unor baze de date mari, în care sunt cuprinse și informații personale.
Ce putem face, însă, pentru a ne păstra datele în siguranță, cui ne putem adresa în caz de nereguli constatate și care este cel mai mare risc, la care furtul datelor ne supune, sunt cu adevărat întrebările importante în această situație.
Ce drepturi avem și cui ne adresăm?
Juristul Bogdan Manolea, specializat în tehnologie și mediul online, a declarat, pentru Radio Reșița, că potrivit legilor în vigoare și conform GDPR: „în orice moment utilizatorul care își dă datele într-o anumită circumstanță, fie direct, fie indirect, adică constată că datele i-au fost prelucrate, din alte surse, are dreptul să știe acest lucru și, pe urmă, are dreptul de acces, adică să știe că datele îi sunt prelucrate și care date îi sunt prelucrate, drept de rectificare și în anumite situații drept de opoziție, de a nu i se mai prelucra datele, sau inclusiv de ștergere a datelor lui, dacă prelucrarea s-a făcut pe baza consimțământului, sau a interesului legitim.”
În cazul în care sesizăm nereguli cu privire la furnizarea, folosirea, ori furtul datelor noastre personale, juristul Bogdan Manolea mai explică: „dacă cumva operatorul [care a preluat, ori a prelucrat datele cu caracter personal] nu îi răspunde, sau dacă nu este mulțumit de răspuns, utilizatorul are posibilitatea să facă o plângere ulterioară către autoritatea specializată în domeniu, care în România este Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, pe site-ul dataprotection.ro. Iar acolo există și un formular de plângeri în care, un utilizator nemulțumit, poate să facă o plângere la ei”, dar chiar și Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal solicită ca, în prealabil, utilizatorul să se adreseze operatorului de date.
Cum ne putem proteja?
Conform juristului Bogdan Manolea, cea mai simplă metodă de a ne ține datele personale în siguranță, este să fim atenți: „De la a-ți proteja propriul calculator cu un anti-virus, să fii atent pe ce site-uri intri, pe ce link-uri intri, în special pe link-uri de la persoane necunoscute, sau vreun link care nu ar trebui să fie acolo… până la igiena digitală proprie, de parole lungi, de a nu completa datele [cu caracter personal] pe formulare care n-ar trebui să ceară informațiile acestea și de a partaja doar datele pe care tu le vrei, în contextul pe care tu îl vrei.”
Altfel, informațiile personale pot deveni un produs comerciabil, în special cele din baze de date mari, în cazul vreunei breșe de securitate, pentru că pot fi vândute pe piața neagră, iar asta poate produce situații neplăcute la nivelul individului, pentru că: „din păcate sunt mulți utilizatori care refolosesc numele de utilizator și parola, sau parola e aceeași la mai multe servicii și atunci devine o joacă destul de simplă ca să refolosești date, despre care știi că le-a folosit în altă parte și la alt serviciu”, a mai adăugat, pentru Radio Reșița, juristul Bogdan Manolea.
Siguranța datelor este siguranța democrației
Peste 5.000 de plângeri, sesizări și notificări privind incidente de securitate au fost primite anul trecut la Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. Dintre acestea, 4.600 au fost plângeri care au vizat, printre altele, încălcarea drepturilor persoanelor vizate, în special a dreptului de acces la propriile date și a ștergerii lor, prelucrarea imaginilor prin intermediul sistemelor video instalate de asociațiile de proprietari si primirea de mesaje nesolicitate.
Viviane Reding, vicepreședinte al Comisiei Europene, a subliniat recent că o protecție efectivă a datelor personale este vitală pentru democrație și influențează alte drepturi fundamentale și libertăți, subliniind necesitatea existenței unui echilibru între viața privată și libera circulație a datelor personale necesară în plan economic.
sursa foto: hjaltland.org.uk