Primul tur virtual al unei peşteri din România, realizat prin proiectul RuralKarst a câştigat două premii internaţionale

Realizat de Asociaţia Speologică Exploratorii din Reşiţa, primul tur virtual al unei peşteri din România (n.r. din Caraş-Severin) a câştigat două premii la cel mai mare concurs internaţional de profil.

Articol editat de Gerhard Chwoika, 28 februarie 2024, 21:22 / actualizat: 29 februarie 2024, 15:53

În data de 23 februarie 2024, turul virtual intitulat “The Underground Wonders of Ponor Cave, Romania” a fost premiat în cadrul Digital Twin Awards 2023 cu două premii: People’s Choice Winner Best Digital Twin for Education 2023 și People’s Choice Winner Digital Twin Pioneer Award 2023.

RuralKarst este un proiect de educație STEM derulat în 135 de școli din 27 de județe, care a oferit susținere și materiale educaționale gratuite pentru 6.000 de elevi din mediul rural, iar aceştia au avut prilejul să înveţe despre frumusețea mediului carstic.

Proiectul în valoare de 47.299.00 euro a fost derulat de Asociația Speologică Exploratorii Reşiţa în perioada octombrie 2021-februarie 2024 şi a abordat unitar, la nivel național, problematica vulnerabilității carstului și a comunităților locale din 27 de județe ale țării şi conștientizarea a 1.000 de cetățeni asupra rolului în societate a acestei organizaţii.

Caraş-Severin are cea mai extinsă zonă carstică din România, pe o suprafață de 851.39 kmp.

Proiectul a vizat şi scanarea în premieră la nivel naţional a unei peşteri din zona carstului cărăşean, de pe urma căruia, Asociaţia Speologică Exploratorii s-a ales şi cu două importante premii.

Pentru Radio Reşiţa, preşedintele asociaţiei, Bogdan Bădescu:

„Suntem la finalul proiectului RuralKarst care a început în anul 2021 – scopul proiectului a fost unul educațional pentru a crește gradul de cunoaștere și protecție și conservare a mediului carstic, mai precis a zonelor carstice din cele 27 de județe ale țării în care am inclus 135 de școli şi 135 de primării cu care am desfășurat mai multe activități atât de evaluare, cât și de educație angrenând copiii, efectiv în evaluări și în a înțelege ce înseamnă conservarea resurselor carstice. Ceea ce este foarte important pentru comunitățile locale este ca aceste medii să fie bine gestionate pentru că ele reprezintă o resursă importantă de apă subterană. În mediul carstic sunt cele mai mari volume de apă agrifere carstice și toate acestea sunt utilizate de comunitățile locale pentru alimentarea cu apă, iar o gestiune defectuoasă conduce implicit la degradarea calității fizico-chimice a apei și în final la generarea multor probleme în comunitate.

Județul Caraș-Severin are cea mai mare suprafață de zonă carstică și totodată cea mai mare suprafață de zonă carstică compactă din România, mai precis sinclinorul Reșița-Moldova Nouă, toată această zonă în care sunt dezvoltate Cheile Caraşului, Cheile Minișului, Cheile Nerei până la Defileul Dunării, toată această zonă reprezintă zona carstică.

Turul virtual reprezintă un instrument educativ inovator, foarte important. În concret: am scanat o peșteră împreună cu colaboratorii noștri de la Scanbox, scanare în urma căreia am realizat acel tur virtual în premieră pentru România și probabil nu doar, în care apoi am realizat o serie de etichete și instrumente educative astfel încât cei care intră în turul virtual să poată să înțeleagă și să învețe tot ceea ce văd ca element al unei peșteri.

Turul virtual a fost inclus în concurs de către partenerii noștri de la Scanbox și acest tur a fost premiat la acel concurs internațional cu un premiu al juriului și un premiu al celor care l-au votat ca fiind cel mai bun instrument educativ digital„.

Cum s-a născut ideea scanării unei peşteri din carstul cărăşean aflăm de la Liviu Romanescu – membru în cadrul asociaţiei:

„… vă povestesc despre cum mi-a venit ideea de a scana peștera și de a face un proiect. Acum vreo 3 ani eram în drumeție şi am vizitat o peșteră și a venit pandemia. Chiar eram pregătiţi să ducem niște clase în vizită la peșteră și nu s-a mai putut și ne-am gândit cum putem să aducem peștera la elevi în clasă și mai era un motiv, şi-anume cum putem să protejăm peștera pentru că nu toți au intenții bune; unii vor să ia un suvenir, alţii să deseneze pereții, să rupă și ne-am gândit ce putem face și după o analiză lungă am ales să scanăm o peșteră. Am avut dificultăți să găsim un partener pentru că nu e așa ușor să scanezi o peșteră, adică sunt multe firme care scanează dar scanează la aer, la lumina zilei ori într-o peșteră e dificil trebuie să ai lumină, trebuie să protejezi aparatura de umezeală. A fost provocator și rezultatul a fost chiar foarte fain; pe lângă asta am avut și un atelier de inovare în care am învățat elevii din zonele defavorizate, care au participat la proiect, am avut un atelier de fotografie am învățat copiii cum se face fotografia de peșteră, am învățat să se urce pe coardă şi să coboare pe ea, am fost cu ei şi am vizitat niște peșteri, deci a fost educativ. Şi în continuare și în afara proiectului avem clasele din Reșița pe care le ducem în peșterile de lângă oraş și sunt încântați„.

Asociaţia Speologică Exploratorii marchează anul acesta şase decenii de la înfiinţare, perioadă în care au desfăşurat o activitate intensă, a spus pentru postul nostru vicepreşedintele acestui for, Iosif Morac, unul din cei mai în etate speologi din Caraş-Severin:

„Fac speologie din 1961, am intrat și am cartat peste 500 de cavități singur, adică numai eu cu grupul cu care am fost, mă ocup în cadrul asociației de inventarierea peșterilor și de valorificarea lor. Am început să lucrez la niște cataloage care vreau să le publicăm în proiecte următoare și am un inventar al tuturor fenomenelor endo și exocarstice din județul Caraș-Severin.

Între timp fiind și plecat din țară 8 ani am avut ocazia să merg și în peșteri din Franța, Elveția am fost în Serbia, în Grecia, în Bulgaria, deci am un număr impresionant de explorări și de experiență în cadrul cercetării carstului. Importanța explorării este că aducem la lumină totul ce este frumos și ce trebuie protejat și în în al doilea rând și că putem educa tinerele generații pe care le îndrumăm cu diverse ocazii de a vizita peșterile: Comarnic, Gaura Turcului, Ponor – Plopa uscată și în mai multe în care putem să-i ducem, adică după posibilități și după cum copiii pot fi organizați cu școlile„.

Proiectul derulat de Asociația Speologică Exploratorii a fost posibil cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia.

Sursa foto: Asociatia Speologica Exploratorii