Primăria Timişoara „vizitată” din nou de procurorii DNA
Primarul Timişoarei, Nicolae Robu, a declarat că nu este vorba despre descinderi sau percheziţii, iar imobilele vizate au fost înstrăinate în timpul administraţiei Ciuhandu şi a respins afirmaţiile potrivit cărora ar fi implicat şi el în aceste dosare.
Articol editat de Valentina Adam, 24 iulie 2015, 09:48
Procurorii DNA ridică în această dimineaţă noi documente de la sediul Primăriei Timişoara privind dosarul înstrăinării imobilelor, în baza Legii 112/1995, care au aparţinut municipalităţii sau statului român.
Primarul Timişoarei, Nicolae Robu, a declarat că nu este vorba despre descinderi sau percheziţii, iar imobilele vizate au fost înstrăinate în timpul administraţiei Ciuhandu şi a respins afirmaţiile potrivit cărora ar fi implicat şi el în aceste dosare.
„S-au făcut afirmaţii, de mai multe ori, că în Primărie s-ar fi făcut percheziţii. Au mai fost de trei ori veniţi reprezentanţi ai DNA pentru a le lua declaraţii unor angajaţi. Niciodată nu s-a întâmplat nimic la Cabinetul Primarului, aşa cum au încercat unii să prezinte lucrurile, introducându-mă şi pe mine în ecuaţie, chiar şi subliminal”, a spus Robu.
El a menţionat că în mandatul său a avut loc o singură vânzare pe Legea 112, fiind de fapt vorba de o cotă de 3/8 dintr-un imobil.
„Chiar am cerut şi eu o informare în acest sens, pentru că eram curios dacă au continuat lucrurile acestea (vânzările de imobile pe Legea 112 – n.r.). A fost doar o parte dintr-o locuinţă care era deţinută de un revoluţionar, o cotă de 3/8 din ea”, a afirmat Nicolae Robu.
El a adăugat că personal a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Timişoara, în urmă cu doi ani, cu privire la suspiciunea asupra înstrăinării unui număr foarte mare de imobile din patrimoniul municipalităţii şi al statului român.
„Având în vedere suspiciunile existente în percepţia publică, inclusiv în cea personală a subsemnatului cu privire la modul în care s-a ajuns ca un număr atât de mare de bunuri imobiliare care au aparţinut Primăriei, respectiv Statului Român sau au fost în administrarea acestora, să devină proprietăţi private ale câtorva persoane/clanuri ale căror venituri oficiale, conform aceloraşi percepţii publice şi personale, nu par a fi fost la un nivelul care să permită susţinerea unor tranzacţii de anvergura celor în cauză, vă solicit respectuos să cercetaţi restituirile în natură şi celelalte forme de transfer de proprietate fostă publică la sfârşitul perioadei comuniste, către proprietari privaţi, petrecute din 1990 până în prezent”, arăta Nicolae Robu în respectiva sesizare către Parchet.
În aprilie, structurile centrale ale DNA au ridicat 7.000 de dosare de la Primăria Timişoara.
Dosarele priveau vânzarea imobilelor unor persoane care în momentul în care au devenit proprietarii locuinţelor de stat nici măcar nu erau chiriaşi acolo, iar printre beneficiari s-au aflat şi magistraţi.
În acest fel a fost sărăcit patrimoniul municipalităţii de unele dintre cele mai frumoase vile sau clădiri istorice, multe dintre ele intrând în posesia clanurilor de romi care şi-au şicanat vecinii şi în acest fel au pus mâna, în final, pe întreaga clădire şi pe cele din jur. Casele se află în zona ultracentrală şi centrală a oraşului. Unele dintre frumoasele vile au fost lăsate intenţionat în paragină, pentru a fi cumpărate la un preţ mai mic sau pentru a-i determina pe vecini să-şi vândă apartamentele.
Alte astfel de clădiri au fost modificate de noii proprietari, aceştia adăugându-le turnuleţe sau ornamente exterioare care au distrus arhitectura valoroasă iniţială.
Printre clădirile de patrimoniu ajunse în proprietatea romilor direct sau prin terţi, inclusiv în baza unor acte notariale încheiate în străinătate, se regăsesc clădiri în care au funcţionat sau mai funcţionează clinici ale spitalelor din oraş (balneofizioterapia, ASCAR, maternitatea, oncologia, parte a Spitalului de Copii) sau celebra fostă vilă a Florarului Muhle, complet distrusă de romi.
Agerpres
