Am aflat cu tristeţe că Paul Grigoriu s-a retras.
O mai făcuse o dată, la vârsta pensionării, conştient fiind că, de fapt, nu pleca nicăieri. Rămăsese peste tot. În sufletele colegilor lui şi în conştiinţa oamenilor de acasă.
L-am cunoscut târziu, atunci când a acceptat să îşi lanseze la Radio cartea pe care a scris-o în pacea de la Buciumeni. Emoţia şi aplauzele care au curs atunci când foaierul Sălii Radio i-a auzit vocea m-au făcut să înţeleg că, deşi nu plecase prea departe, în Radio lipsea. Lipsea rigoarea lui, pasiunea lui, viziunea, umorul, scrisul său inteligent, măsura lui Paul Grigoriu…
Acum s-a retras încă o data, făcându-ne să ne oprim puţin din tot ce facem şi să ne gândim. La el şi la familia lui de acasă şi de la Radio. Ne va lipsi tuturor.
Dumnezeu să-l odihnească!
Foto: Alexandru Dolea