Premieră în vestul țării! Imprimanta care printează ţesut uman, în viitor şi… organe

Prima bio-imprimantă din România şi din Europa de Est a fost concepută şi realizată la Timişoara. În scurt timp urmează testele de la centrul de cercetare medicală OncoGen.
Deşi pare deprins din filmele SF, această imprimantă, realizată la Timişoara, va printa ţesut uman. Această tehnologie avansată va permite reproducerea, din celule stem, de urechi, nas, piele, vase de sânge şi organe. Responsabili de proiect sunt specialiştii de la Symme3D, care au relizat, tot în premieră naţională, o imprimantă pentru răşină (plastic) şi una pentru metal.
„Continuăm trendul ascendent pe care l-am luat încă de la înfiinţarea firmei. Acuma pregătim, pentru prima oară în România, o imprimantă 3D bio 100% românească. Împreună cu colegii mei, foarte talentaţi şi foarte pregătiţi în toate domeniile, de la partea mecanică, la cea de software şi inginerie, împreună cu doctorii şi cercetătorilor de la OncoGen, vom începe un proiect de dezvoltare a acestei imprimante pentru printarea de cartilagii, în prima instanţă, având în vedere că sunt foarte puţin vascularizate, apoi, după cum ne creşte şi experienţa, în funcţie de rezultatele obţinute la nas, urechi, genunchi, putem merge şi mai departe, pentru a printa piele, organe mici, vascularizate, şi vase de sânge. În viitorul nu foarte îndepărtat vom printa şi organe funcţionale, rinichi, muşchi, ţesuturi mari în cazul pacienţilor cu arsuri grave“, a declarat Călin Brandabur, CEO Symme 3D.
Bioprinterul se realizează împreună cu cercetătorii de la OncoGen, unde Brabndabur şi echipa şi-au instalat departamentul. Procedeul de bio printare este destul de complicat. „Organele se vor face din celule mezenchinale, adică celule stem, care, după prelevare, sunt puse într-un suport de glucoză, astfel încât să fie programate chimic pentru a prelua structura, forma suportului organic. Depunerea se face succesiv, strat cu strat, până ajungem la forma finală a organului. Se obţine între două şi patru ore pentru urechi şi nasuri. După ce sunt printate în forma finală, ele sunt crescute timp de câteva zile într-o enclavă ultravioletă, astfel încât să fie şi hrănite. Iniţial hrănirea nu se face prin vascularizare, ci prin osmoză. Apoi se vor diviza şi vor creşte astfel încât să preia funcţia şi forma organului printat 3D. Asta se întâmplă în primă fază. Apoi se pot transplanta. E un pic SF, dar e mult mai aproape decât ne aşteptam, e o tehnologie foarte accesibilă deja“, a explicat Călin Brandabur.

FOTO: Ştefan Both

Cele mai citite

Related Articles