Pe ultimul loc în UE la valorificarea deșeurilor, însă reducem de 3 ori sancțiunea pentru cei care nu colectează selectiv
Problemele actuale ale sistemului de colectare şi valorificare a deșeurilor se datorează unor factori multipli, printre care lipsa infrastructurii de colectare selectivă adecvată pentru populație.
Dată fiind situaţia, Senatul a găsit de cuviință că ar fi oportun să scadă de trei ori contribuția datorată de operatorii economici care introduc pe piață bunuri ambalate către Fondul de Mediu, de la 2 lei/kg la 0,7 lei/kg.
Propunerea dacă va fi adoptată de Camera Deputaților în forma actuală, va genera efecte dezastruoase pentru România, atrage atenţia Institutul de Politici Publice.
Printre cele mai severe efecte ale adoptării legii amintim:
– Colapsul sistemului actual de colectare selectivă și reciclare, și așa subdimensionat în raport cu nevoile: nivelul propus al penalității pentru neîndeplinirea țintelor de reciclare este sub nivelul costului de colectare și reciclare, prin urmare, pentru producători va fi mai rentabil, din punct de vedere economic, să plătească penalitatea decât să facă eforturi pentru valorificare;
– Creșterea costurilor serviciilor de salubritate/colectare selectivă pentru cetățeni – dacă operatorii economici care pun pe piața deșeuri vor alege să plătească penalitatea (mai mică), costurile de colectare selectivă vor ajunge să fie suportate doar de cetățeni;
– Reducerea producției interne pentru industriile care utilizează deșeurile ca materii prime (ex: hârtie, carton), concomitent cu diminuarea numărului de locuri de muncă și creșterea prețurilor la ambalajele noi: scăderea penalităților va duce la un deficit de materii prime (deșeuri) pentru industriile interne de reciclare, care va trebui suplinit prin import de deșeuri, urmat de alte măsuri luate de industrie pentru a își acoperi costurile: concedieri, creșteri de prețuri la ambalaje etc.;
– Intervenție neconcurențială a statului pe piața de deșeuri: prin stabilirea unui cost al penalităților datorate statului pentru neîndeplinirea obiectivelor de valorificare a deșeurilor sub costul economic de colectare/valorificare a deșeurilor, propunerea legislativă poate genera severe distorsiuni de concurență pe piața liberă din acest domeniu;
– Declanșarea procedurii de infringement pentru nerealizarea obiectivelor asumate și riscul unei penalități de 200.000 euro pe zi: țara noastră este restantă pe multiple planuri în raport cu angajamentele asumate la Comisia Europeană în acest domeniu, pe lângă riscul de infringement existând și riscul dezangajării fondurilor europene din exercițiul financiar 2014 – 2020 pentru domeniul managementului deșeurilor.
În aceste condiţii nu ne rămâne decât să ne întrebăm: Vom reuşi vreodată să colectăm selectiv deşeurile? Şi o altă întrebare de bun simţ: Ştiu cetăţenii ce reprezintă fiecare culoare – albastru, verde şi galben?
Articol editat de Mirabela Afronie, 26 octombrie 2016, 06:55
Colectăm selectiv doar aproximativ 5%. Asta duce România tot mai aproape de infringement, cu costuri de aproximativ 200.000 euro pentru fiecare zi de întârziere, costuri care vor fi suportate de cetățeni.
Problemele actuale ale sistemului de colectare şi valorificare a deșeurilor se datorează unor factori multipli, printre care lipsa infrastructurii de colectare selectivă adecvată pentru populație.
Dată fiind situaţia, Senatul a găsit de cuviință că ar fi oportun să scadă de trei ori contribuția datorată de operatorii economici care introduc pe piață bunuri ambalate către Fondul de Mediu, de la 2 lei/kg la 0,7 lei/kg.
Propunerea dacă va fi adoptată de Camera Deputaților în forma actuală, va genera efecte dezastruoase pentru România, atrage atenţia Institutul de Politici Publice.
Printre cele mai severe efecte ale adoptării legii amintim:
– Colapsul sistemului actual de colectare selectivă și reciclare, și așa subdimensionat în raport cu nevoile: nivelul propus al penalității pentru neîndeplinirea țintelor de reciclare este sub nivelul costului de colectare și reciclare, prin urmare, pentru producători va fi mai rentabil, din punct de vedere economic, să plătească penalitatea decât să facă eforturi pentru valorificare;
– Creșterea costurilor serviciilor de salubritate/colectare selectivă pentru cetățeni – dacă operatorii economici care pun pe piața deșeuri vor alege să plătească penalitatea (mai mică), costurile de colectare selectivă vor ajunge să fie suportate doar de cetățeni;
– Reducerea producției interne pentru industriile care utilizează deșeurile ca materii prime (ex: hârtie, carton), concomitent cu diminuarea numărului de locuri de muncă și creșterea prețurilor la ambalajele noi: scăderea penalităților va duce la un deficit de materii prime (deșeuri) pentru industriile interne de reciclare, care va trebui suplinit prin import de deșeuri, urmat de alte măsuri luate de industrie pentru a își acoperi costurile: concedieri, creșteri de prețuri la ambalaje etc.;
– Intervenție neconcurențială a statului pe piața de deșeuri: prin stabilirea unui cost al penalităților datorate statului pentru neîndeplinirea obiectivelor de valorificare a deșeurilor sub costul economic de colectare/valorificare a deșeurilor, propunerea legislativă poate genera severe distorsiuni de concurență pe piața liberă din acest domeniu;
– Declanșarea procedurii de infringement pentru nerealizarea obiectivelor asumate și riscul unei penalități de 200.000 euro pe zi: țara noastră este restantă pe multiple planuri în raport cu angajamentele asumate la Comisia Europeană în acest domeniu, pe lângă riscul de infringement existând și riscul dezangajării fondurilor europene din exercițiul financiar 2014 – 2020 pentru domeniul managementului deșeurilor.
În aceste condiţii nu ne rămâne decât să ne întrebăm: Vom reuşi vreodată să colectăm selectiv deşeurile? Şi o altă întrebare de bun simţ: Ştiu cetăţenii ce reprezintă fiecare culoare – albastru, verde şi galben?
