Notă de protest către conducerea Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Române din Serbia

Am primit la redacţie:

“Ne adresăm conducerii Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Române din Serbia, dar şi opiniei publice, cu intenţia de a trage un semnal de alarmă în privinţa atitudinii acesteia vizavi de dăinuiriea unor organizaţii şi manifestări de primă importanţă pentru românii din
Serbia. Lipsa de viziune, program şi a unor criterii clare şi al dezinteresului pe care îl manifestă conducerea CNMNRS faţă de limba română, de valorile culturale româneşti autentice şi de manifestările tradiţionale şi activităţile culturale ce au drept scop păstrarea identităţii naţionale, s-a ajuns în situaţia precară în care ONG-urile româneşti și societatea civilă în ansamblu, denotă, nu doar că au fost lăsate intenționat și planificat în voia sorţii, ci chiar disprețuite de conducerea Consiliului Naţional, care propagă în mod public că nu va sprijini activitatea acelor ONG-uri care se descurcă şi din surse alternative, găsesc suficientă energie şi mijloace financiare pentru a putea funcționa în interesul românilor din Serbia și a promova valorile perene ale spiritualității românești şi nu va ajuta acele ONG-uri care nu sprijină actuala conducere a Consiliului.
Trupele de teatru ale amatorilor români din Voivodina au fost lăsate în grija entuziaștilor amatori. Deciziile aberante ale celor care conduc Consiliul Naţional să acorde un sprijin financiar de trei ori mai mic faţă de anii trecuţi sunt nejustificate. În plus, prin intenția perfidă, Uniunea Teatrelor de Amatori ale Românilor din Voivodina a fost ştearsă de pe lista priorităţilor CNMNRS, prin faptul că, nu se acordă mijloace bănești pentru minima funcţionare decentă. Prin atitudinea nefastă conducerea CNMNRS sfidează cei 48 de ani de activitate teatrală şi neglijează existența Zilelor de Teatru ale Românilor din Voivodina. Marele Festival al Românilor din Voivodina – Serbia a ajuns la ediţia a 60-a, dar cei din conducerea CNMNRS sunt neinteresaţi de crearea unor criterii şi programe care să asigure păstrarea celui mai longeviv festival de muzică populară românească de pe întregul mapamond. Conducerea CNMNRS nu caută modul prin care să ofere vânt în spate societăţilor şi căminelor culturale, dar şi orchestrei de muzică populară care acompaniază soliştii vocali şi instrumentişti, ci îşi pune întrebarea pentru ce au nevoie aceştia de bani. Au nevoie de bani pentru ca să funcţioneze şi să progreseze în privinţa nivelului artistic şi al calităţii programului prezentat. Preşedintele CNMNRS a lipsit de la întâlnirile la care s-a discutat destinul festivalului, unicul membru din conducerea CNMNRS care sa dovedit a fi interesat de soarta festivalului fiind coordonatorul departamentului pentru cultură, Marius Rămianţ.

Prima ediţie a Coloniei de arte plastice „Lumea colorată a copilăriei”, la Nicolinţ, în anul 2008, s-a organizat sub auspiciile CNMNRS. A fost inaugurată de actuala preşedintă a Consiliului Executiv al CNMNRS, pe atunci Coordonator al departamentului pentru învăţământ.
S-a mers şi un pas înainte referitor la interesul faţă de activităţiile extraşcolare a elevilor şcolilor generale. Nu doar că nu este sprijinită, în săptămâna copilului organizarea manifestării, ci s-a şi interzis Şcolii din Sân Mihai să organizeze ediţia de anul trecut. Ignorarea și minimalizarea manifestărilor tradiţionale care n-au fost sprijinite şi nu au fost organizate în perioada în care măsurile epidemiologice au permis aceasta, scot în evidență degradarea și planificarea de anulare a tradițiilor, cum a fost cazul cu Festivalul de Romanţe, Cântece de Pahar precum și organizarea Festivalului „Colindele neamului românesc” și a Festivalului câmpenesc ”Hora Sânzienelor” sau a Festivalului fanfarelor ”Hora Unirii”.

Conducerea CNMNRS din cauza lipsei de strategie și viziunii şi mai ales a capacităţii de a înţelege mişcarea cultural-amatoricească a românilor din Voivodina, neavând criterii clare şi transpartente și nici experiență care să asigure un tratament egal al ONG-urilor româneşti din Voivodina, favorizează unele organizaţii noi (create la comandă pentru a introduce confuzie), sau aproape inexistente în spaţiul cultural minoritar cu intenția de a își justifica incapacitatea de gestiune. Considerăm că, este benefică reanimarea activităţii culturale în localităţile în care lipsește cu desăvârșire din diferite motive, cu tendința de stingere sau risc de dispariție, însă se impune că nu trebuie realizat aceasta în detrimentul iniţiativelor şi a organizaţiilor deja existente şi active. E foarte riscant faptul că în încercările de a reanima şi reface unele
iniţiative eșuate fără de impact să neglijezi activitățile existente autentice și specifice cu care se identifică spiritualitatea românească. Metodele nejustificate și neîntemeiate pot crea pierderi grave de ambele părți, ceea ce nu este în interesul românilor din Serbia.
În pofida pandemiei şi a condiţilor de activitate și grea cumpănă, românii din Voivodina realizează și proiecte în împrejurări specifice fără de susținere din partea CNMNRS (digitalizare, prezentări on-line, etc…). Desfășurarea proiectelor se datorează faptului că nu presupun
adunarea mai multor persoane în conformitate cu pescripțiile sanitare: activităţi de cercetare şi editare a unor studii, cărţi, reviste… Evident este că acțiunile realizate nu sunt înțelese de conducerea CNMNRS, care nu le observă, chiar nici atunci când este solicitată finanţarea la
concursul public inițiat de CNMRS pentru finanţarea iniţiativelor culturale. Cerem conducerii CNMNRS să revină la misiunea şi rolul atribuit prin lege şi să renunţe la atitudinea ignorantă faţă de ONG-urile și societatea civică cu caracter românesc din Serbia asigurând nevoile, promovând valorile, și sprijinind financiar activităţile şi iniţiativele din cadrul comunității românești, care au drept scop perpetuarea cultural-identitară. Imperativ se impune, e timpul să decideți, să alegeți, e momentul oportun să vă schimbați atitudinile și să vă implicați în susținerea unui program de revitalizare a întregului potențial minoritar sau să-i lăsați pe alții să o facă, cu mai multă demnitate, onestitate și
abnegație, pentru că, în caz contrar minoritatea națională română riscă sa-și piardă identitatea”.

Vârşeţ, 3 august 2020.
Daniel Răduţ
Preşedintele Fundaţiei
„Protopop Traian Oprea”
Vârşeţ
Roman Bugar
preşedintele Orchestrei de Muzică Populară
a Românilor din Voivodina
Zrenianin
Aleksandra Ranković
preşedinta Centrului Artei Populare
Nicolinţ
Ion Gaşpăr
preşedintele Astrei Românilor
din Serbia
Coştei
Marcel Popa
preşedintele Comunitatăţii Locale
Voivodinţ
Marina Zarić
preşedinta S.C.A. „Luceafărul“
Vârşeţ
Mircea Lelea
preşedintele Fundaţiei „Cotăriţa cu mirazuri”
Torac
Alexandru Bălan
Preşedintele Uniunii Românilor din Banat
Belgrad

De același autor

Related Articles