În data de 4 decembrie, atât în calendarul ortodox cât şi în cel catolic se comemorează Sfânta Barbara sau Varvara, cunoscută fiind ca patroana spirituală a minerilor. Ea este considerată totodată şi patroana geologilor, a arhitecţilor şi a prizonierilor.
Din rândul celor 14 sfinţi, pe care evlavia Evului Mediu i-a numit „sfinţii ajutători”, Biserica romano-catolică şi cea ortodoxă o cinstesc marţi, 4 decembrie pe Sfânta Barbara sau Varvara, invocată împotriva primejdiei de moarte subită şi de fulgere.
Sfânta Barbara s-a născut în secolul al III-lea în Nicodemia, astăzi Turcia, ea fiind considerată de ambele biserici creştine de rit bizantin şi roman fecioară martiră. Ea a fost preluată în calendarul creştin în secolul al XII-lea.
În această zi importantă pentru ei, minerii îşi sărbătoresc patroana spirituală prin participări la ceremonii religioase şi culturale.
Şi în judeţul Caraş-Severin, în centrele miniere, sfânta Barbara sau Varvara este cinstită şi venerată de toţi aceia care sunt angrenaţi în această muncă grea. De-a lungul anilor, această sărbătoare şi-a avut un loc bine conturat în viaţa minerilor.
Numele sfintei a fost dat înainte multor noi născuţi, ceea ce astăzi se întâmplă tot mai rar.
Foarte mulţi colonişti de limbă germană, cehă sau italiană care s-au aşezat pe meleagurile Banatului Montan au adus cu ei un cult deosebit dedicat acestei sfinte. În foarte mult biserici romano-catolice ale sud-vestului României se găsesc altare laterale sau picturi dedicate sfintei Barbara.
În limba română are mai multe variante, precum: Varvara, Vârvara, Fărvara, Vărvăruca şi Văruca. Purtătoarele acestor prenume o cinstesc pe această sfântă ca patroana lor cerească. Ziua acesteia este considerată debutul sezonului Crăciunului. Astfel există obiceiul de a se aşeza pe pervazuri, la soare, farfurii umplute cu boabe de grâu înmuiate în apă sau crenguţe de cireş, care vor înflori până în ajunul Crăciunului. Dacă “grâul Sfintei Varvara” creşte repede, se zicea că va fi un an bun pentru recolte respectiv dacă una din crenguţe înfloreşte, este semn că fetele nemăritate se vor logodi. Sfânta Barbara sau Varvara este considerată ocrotitoarea minerilor, geologilor, clopotarilor, arhitecţilor, zidarilor şi prizonierilor.
De asemenea a fost adus şi un obicei care se perpetuează şi astăzi: în ziua de 4 decembrie se pun ramuri dintr-un pom fructifer într-o vază cu apă. Aceste ramuri înfloresc chiar în ziua de ajun, pe 24 decembrie. Ele decorau înainte masa de Crăciun, deoarece nu se puteau cumpăra flori tăiate în mijlocul iernii, pentru a înfrumuseţa masa de sărbători.
În Biserica Romano-Catolică „Maria Zăpezii” din Reşiţa se găseşte un altar lateral, dedicat sfintei Barbara. Aici, conform tradiţiei, este aprinsă în această zi o lampă de miner, în memoria minerilor căzuţi la datorie.
(Marius Căruntu, Hardy Cvoica)
