Locuințele sociale din Mociur, Reșița, premiate la Anuala de Arhitectură București 2026

Proiectul de locuințe sociale din Mociur, Reșița, a câștigat premiul pentru arhitectura locuinței colective la Anuala de Arhitectură București 2026 și distincția „Cel mai bun client de arhitectură”.

Articol editat de Oana Nicolae, 23 octombrie 2026, 21:41

Investiția demonstrează cum două clădiri ajunse într-o stare avansată de degradare pot fi transformate într-un spațiu de locuire decentă, prin renovare, consolidare și reorganizarea terenului în beneficiul comunității.

Lucrările s-au încheiat în decembrie 2025. Proiectul a fost recompensat joi, 22 octombrie 2026, în cadrul celei de-a 24-a ediții a Anualei de Arhitectură București, unde au concurat peste 400 de proiecte. Distincția aduce în prim-plan regenerarea urbană din cartierul Mociur și importanța investițiilor în locuințe sociale adaptate nevoilor reale ale oamenilor.

Locuințele sociale din Mociur: de la 90 de camere degradate la 50 de apartamente moderne

Proiectul din Mociur, unul dintre cartierele Reșiței, a pornit de la o problemă majoră. Este vorba despre cele două cămine construite în 1970 care ajunseseră într-o stare extremă de degradare. Finisajele erau grav deteriorate, aproximativ 80% dintre instalații erau distruse, iar camerele nu aveau bucătării, băi proprii sau balcoane.

Locatarii foloseau facilități comune amplasate pe coridoare, în timp ce subsolul clădirii era afectat de acumulările de apă. În aceste condiții, simpla renovare a camerelor nu ar fi fost suficientă pentru a asigura standarde adecvate de locuire.

Soluția arhitecturală a presupus reabilitarea Căminului nr. 2 și demolarea Căminului nr. 1. În locul celor 90 de unități inițiale au fost amenajate 50 de apartamente funcționale, cu suprafețe și dotări adaptate vieții de zi cu zi.

Reducerea numărului de locuințe a reprezentat una dintre cele mai importante decizii ale proiectului. În contextul deficitului de locuințe sociale din România, arhitecții și beneficiarul au mizat pe calitatea spațiilor și pe posibilitatea ca familiile să locuiască în condiții decente pe termen lung, în locul păstrării unui număr mai mare de camere improprii.

Cum sunt organizate cele 50 de locuințe sociale din Reșița

Noua structură de locuire a fost concepută pentru a răspunde unor nevoi diferite, de la persoanele singure până la familiile cu copii.

Ansamblul cuprinde:

• 12 garsoniere, destinate în special persoanelor singure;
• 28 de apartamente cu două camere, potrivite pentru cupluri și familii mici;
• 10 apartamente cu trei camere, care oferă mai mult spațiu familiilor.

Fiecare locuință dispune de bucătărie proprie, baie și balcon, eliminând una dintre principalele probleme ale vechiului cămin: lipsa facilităților individuale.

Circulațiile interioare au fost, de asemenea, reorganizate. Holul comun de la fiecare nivel a fost împărțit în două, rezultând două nuclee independente de scară, cu intrări separate. Soluția reduce numărul locuințelor care împart același palier și contribuie la crearea unui mediu mai bine organizat.

Prin această intervenție, proiectul depășește simpla renovare a unei clădiri vechi și propune o schimbare a modului în care sunt concepute locuințele sociale: apartamente individuale, intimitate și spații adecvate pentru viața de familie.

Consolidarea clădirii și modernizarea instalațiilor

Transformarea fostului cămin a presupus lucrări complexe de arhitectură și structură. Pe de o parte, reorganizarea celor 90 de camere în 50 de apartamente a necesitat desființarea unor pereți. Pe de altă parte, creșterea siguranței structurale a impus consolidarea clădirii.

Intervențiile au inclus demolarea integrală a unor pereți de 7 centimetri și demolarea parțială, pe 12 axe, a unor pereți prefabricați de 14 centimetri. Modificările au fost compensate prin cămășuieli structurale, intervenții pe cinci axe, precum și prin introducerea unor stâlpi și grinzi noi.

De asemenea, fundațiile și pereții subsolului au fost consolidați. Spațiul de la subsol, cu o înălțime liberă de 1,95 metri, a fost drenat și asanat. Acesta a fost transformat într-un subsol tehnic pentru noul sistem de încălzire.

Potrivit documentației proiectului, evaluarea realizată în baza normativului P100-3/2008 a indicat clasa de risc seismic Rs III, în timp ce expertul a încadrat clădirea în clasa Rs II. Intervenția a fost proiectată ținând cont de clasificarea mai exigentă.

Aceste lucrări au permis adaptarea clădirii existente la noua funcțiune, cu îmbunătățirea condițiilor de utilizare și a performanței structurale.

Fațadă inspirată de identitatea industrială a Reșiței

Un element distinctiv al locuințelor sociale din Mociur este aspectul exterior, conceput în legătură cu identitatea industrială a orașului Reșița.

Arhitectura combină metalul cu cărămida aparentă. Structura balcoanelor este lăsată vizibilă sub forma unor cadre metalice. Profilele metalice marchează tranziția dintre materialele și finisajele utilizate la diferitele niveluri.

La parter, fațada este finisată cu cărămidă gri închis, în timp ce etajele superioare au o nuanță de gri deschis. Această alternanță conferă volumului o structură vizuală clară și transformă aspectul unui bloc construit din panouri repetitive.

Balcoanele au un rol important și din punctul de vedere al confortului. Finisate cu podină din lemn, acestea oferă fiecărui apartament un spațiu exterior privat, contribuind la transformarea vechilor camere de cămin în locuințe propriu-zise.

Aproape 44% din teren, amenajat ca spațiu verde

Proiectul din Mociur nu se limitează la reabilitarea clădirii. El include și reorganizarea terenului din jur, astfel încât acesta să poată fi folosit de locatari și de comunitatea locală.

Clădirea reabilitată are o suprafață desfășurată de 2.795,34 de metri pătrați și o amprentă la sol de 558 de metri pătrați. Terenul reorganizat are o suprafață totală de 3.559,10 metri pătrați.

Din această suprafață, 1.557,22 de metri pătrați, adică aproximativ 44%, sunt destinați spațiilor verzi. Amenajarea include 44 de arbori, un loc de joacă de 465,21 metri pătrați, alei pietonale și o piață publică amenajată pe terenul eliberat prin demolarea Căminului nr. 1.

Au fost prevăzute și 25 de locuri de parcare, precum și o zonă închisă pentru depozitarea deșeurilor.

Accesibilitatea a fost luată în calcul prin folosirea unui pavaj antiderapant cu clasificare R12 și limitarea denivelărilor la maximum 2,5 centimetri. Aceste detalii contribuie la utilizarea mai sigură a spațiilor exterioare.

Prin amenajarea terenului eliberat, proiectul recuperează o suprafață urbană care poate deveni un punct de întâlnire și un spațiu comun pentru locatari.

Reabilitarea, o alternativă la demolarea și reconstruirea integrală

Păstrarea structurii existente a fost o decizie importantă atât din punct de vedere economic și urban, cât și din perspectiva impactului asupra mediului.

Prin menținerea în utilizare a celor 2.795,34 de metri pătrați de structură existentă, proiectul a evitat o parte din deșeurile care ar fi rezultat din demolarea integrală și necesitatea utilizării unor noi cantități de materiale pentru reconstruire.

Abordarea arată că regenerarea urbană poate însemna recuperarea clădirilor existente și adaptarea lor la standarde actuale, în locul înlocuirii sistematice cu construcții noi.

În cazul Mociur, această strategie a fost asociată cu o reorganizare profundă a spațiilor interioare și exterioare, astfel încât rezultatul să răspundă mai bine nevoilor locatarilor.

Cine a realizat proiectul de locuințe sociale din Mociur

Proiectul a fost semnat de arhitecții Hildegard Brandl, Anca Brandiburg, Alin-Claudiu Bitoleanu, Bianca-Alexandra Gavrilă și Sofia Dan.

La Anuala de Arhitectură București 2026, proiectul a obținut premiul la secțiunea „Arhitectură construită / arhitectura locuinței colective” și distincția „Cel mai bun client de arhitectură”.

Premiul recunoaște atât soluția arhitecturală, cât și rolul beneficiarului în susținerea unei intervenții care a prioritizat calitatea locuirii și recuperarea spațiului urban.

Locuințele sociale din Mociur, un exemplu de regenerare urbană

Ediția din 2026 a Anualei de Arhitectură București a reunit peste 400 de proiecte. Au fost premiate inițiative din domenii variate, de la locuințe colective la amenajări urbane și restaurarea patrimoniului.

Printre celelalte proiecte recompensate s-au numărat amenajarea Insulei Lacul Morii din București, selectată în urma unui concurs internațional, și restaurarea fostei reședințe domnești de la Mănăstirea Slatina din Bucovina, ctitorită de Alexandru Lăpușneanu.

În acest context, premiul acordat locuințelor sociale din Mociur aduce în atenție o temă esențială pentru orașele din România: modul în care clădirile degradate pot fi transformate în locuințe sigure, funcționale și integrate în comunitate.

Proiectul din Reșița demonstrează că succesul unei investiții în locuințe sociale nu se măsoară doar în numărul de unități locative. Acesta se reflectă și în calitatea spațiilor, accesul la facilități individuale, siguranța clădirii și existența unor zone verzi și publice.

Prin reabilitarea fostului cămin, amenajarea a 50 de apartamente și recuperarea terenului din jur, Mociur devine un exemplu de intervenție în care arhitectura și regenerarea urbană sunt puse în slujba unei nevoi concrete: locuirea decentă.

Sursă: anuala.ro

Urmărește-ne și pe Google News