[AUDIO-FOTO] Glasul roţilor de tren în Primăria Reşiţa

Articol editat de Gerhard Chwoika, 15 iunie 2022, 17:49 / actualizat: 15 iunie 2022, 22:33

Dorinel Hotnogu a mai subliniat că, atât anul acesta, cât şi la anul, aniversările industriei reşiţene vor sta pe prima pagină a agendei culturale a municipiului de pe Bârzava.

***

În sala de ședințe a Primăriei Municipiului Reșița se va consuma miercuri, 15 iunie de la ora 12.00 prezentarea volumelor: „Dan Perianu, „Istoria locomotivelor și a căilor ferate din Banatul Montan“, ed. II, Editura TIM, 2022, și a două cărți editate de Forumul Democratic al Germanilor din Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița: „Muzeul de locomotive cu abur Reșița” și „Semmeringul Bănățean”, apărute la Editura Banatul Montan, 2022.

Cartea lui Dan Gh. Perianu despre Istoria locomotivelor şi a căilor ferate din Banatul Montan este publicată într-o nouă ediţie absolut necesară în contextul aniversar din 2022 – 150 de ani de la fabricarea primei locomotive la Reşiţa, în 1872, pentru că este o contribuţie solidă la istoria tehnico-industrială a acestor locuri. Am considerat oportună reeditarea lucrării, apărută în 2000, la Editura Timpul din Reşiţa, ţinând cont de faptul că ea este practic imposibil de găsit azi, iar în biblioteci multe exemplare sunt deja ferfeliţă.

Inginerul Dan Gh. Perianu (n. Oraviţa, 28 iunie 1943- dec. Reşiţa, 27 august 2019) a fost un bun cunoscător al istoriei tehnico-industriale (şi nu numai) a Banatului, un veritabil spirit enciclopedic. Avea o memorie deosebită, avea pasiunea documentării şi putea improviza lecţii despre cultura Banatului. O vreme a fost cadru didactic asociat la Institutul de Subingineri, respectiv Universitatea „Eftimie Murgu“. Câţiva ani s-a ocupat de publicaţia uzinei: „Mesagerul UCMR“. Pentru contribuţia marcantă adusă comunităţii locale, i s-a decernat titlul de cetăţean de onoare al municipiului Reşiţa, în 2010.

Sub semnătura lui Dan Perianu au apărut mai multe volume, atent docu­mentate şi cu o stilistică aparte, scrise cu pasiune faţă de locurile natale şi de faptele oamenilor: Istoria uzinelor din Reşiţa, 1771 – 1996; Reşiţa: Timpul, 1996, 276 pagini + 32 pagini ilustraţii; ediţie sprijinită de Uzina de Construcţii de Maşini Reşiţa; Istoria locomotivelor şi a căilor ferate din Banatul Montan; Reşiţa: Timpul, 2000, 212 pagini; Contribuţie la istoricul metalurgiei în Banat. Aniversări 2002; Reşiţa: InterGraf, 2002, 66 pagini; susţinută de Uzina Constructoare de Maşini Reşiţa; Personalităţi ale culturii tehnice şi industriale din Banatul Montan. Dicţionar; Reşiţa: MODUS P.H., 2005, 210 pagini, îngrijită de Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional a judeţului Caraş-Severin; Streiflichter aus der Geschichte des Banater Berglands. Reschitza (In­cur­siuni în istoria Banatului Montan. Reşiţa). Traducerea în germană: Werner Kremm. Cuvânt înainte: Rudolf Gräf. Postfaţă: Werner Kremm. Reşiţa: Banatul Montan, 2016; 200 pagini; ediţie îngrijită de Forumul Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin şi de Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor din România.

În ce priveşte cartea de faţă, ea este o lucrare de pionierat, bine documentată, cu ilustraţii bogate. Este un adevărat «laudatio» adus oamenilor şi tradiţiei Reşiţei. Reeditarea cărţii la aniversarea a 150 de ani de la fabricarea primei locomotive la Reşiţa şi a 100 de ani de la construirea fabricii de locomotive reprezintă un omagiu adus acestei bogate istorii reşiţene. Muzeul de locomotive cu abur Reșița = Das Dampflokomotivenmuseum Reschitza = The Railway Steam-engines Museum of Reșița = Le Musée des Locomotives à vapeur de Reșița. Coordonatori şi prefaţatori: Gheorghe Jurma, Erwin Josef Ţigla. Lectorat: Ada Cruceanu-Chisăliţă, Ramona Obersterescu. Reşiţa: Banatul Montan, 2022, cu ilustraţii. ISBN: 978-606-9656-28-0.

Reșița și-a câștigat o meritată notorietate europeană, fiind unul din cele mai vechi și importante centre industriale: producător de oțel și locomotive, șine de cale ferată și poduri, turbine și motoare navale etc. În 2021 și-a sărbătorit 250 de ani de la intrarea sa în istorie, când s-a aprins focul la primele două furnale, în 3 iulie 1771. În 2022, un alt moment aniversar evocă împlinirea a 150 de ani de la fabricarea primei locomotive cu abur la Reșița, dar și 100 de ani de la construcția Fabricii de locomotive și 50 de ani de când, în zona Triaj, s-a inaugurat un muzeu al locomotivelor.

De altfel, cum scrie un apreciat istoric al industriei reșițene, Dan Gh. Perianu, chiar în paginile prezentului volum, „locomotivele cu abur au fost vreme de mai multe generații un simbol al vitezei și modernității, iar pentru Reșița au constituit o veritabilă emblemă.“ Cartea-album reface un proiect mai vechi, așezând laolaltă variante actualizate ale unor broșuri din 2001, tipărite prin grija Primăriei reșițene și a Editurii „Timpul”, în limbile română, germană, engleză, franceză, cu fotografii aparținând unor autori pasionați deopotrivă de fotografia artistică și de locomotivele Reșiței. În interiorul ei se regăsesc textele lui Dan Gh. Perianu și de fotografiile realizate de mai mulţi autori.