Gheorghe Românu: „Mi-am dorit pentru acest oraș, pentru memoria celor dispăruți o reverență, un loc în care să ne reculegem și totodată să ne spunem povestea turiștilor care ne vor vizita”
‘‘În mină Dumnezeu cu noi!
Afară – grijă și nevoi.
Deasupra noastră n-avem cer,
C-așa e viața de miner.’’sunt versurile Imnului minerilor, care astăzi au fost reamintite de Fanfara de la Anina în deschiderea Muzeului Mineritului dedicat dedicat patrimoniului industrial și identității Banatului Montan.
Articol editat de Anca Bălălău, 14 iulie 2026, 19:41
La împlinirea celor 20 de ani și șase luni de la ultimul tragic accident minier, Gheorghe Românu a reușit să finalizeze acest muzeu care a deschis un cer al veșniciei pentru cei dispăruți atunci, dar și cu alte nefericite astfel de accidente, precum și o reverență minerilor care au muncit în Anina! O inițiativă complexă ce a necesitat multă zbatere după cum au remarcat cei prezenți, dar ambiția inginerului minier Gheorghe Românu a conjugat toate forțele spre un succes de necontestat.
Muzeul Mineritului Anina, amenajat în incinta Puțului I, unul dintre cele mai valoroase monumente industriale din România este obiectivul doamnei Ada D Cruceanu de a-l înscrie în Patrimoniul UNESCO.
De asemenea, Livia Magina, managerul Muzeului Banatului Montan din Reșița este parte din această poveste alături de Sorin Maxim de la ADR Vest, de arhitecți, oameni de cultură, ingineri constructori sau urmași ori foști mineri.
Ceea ce a realizat primarul Aninei, inginerul Gheorghe Românu, este, simbolic vorbind, un singur cer pentru rădăcinile înfipte de sute de de ani în adâncurile pământului, fiindcă vorbim despre cea mai vestică exploatare minieră din vestul României și cea mai adâncă mină din Banat, cu o adâncime de aproximativ 1.240 de metri, elemente care sporesc valoarea istorică și turistică a zonei.
Astăzi, prin deschiderea Muzeului Mineritului, Anina își propune să devină un reper al turismului industrial și cultural din România.
’’Vizitatorii vor putea descoperi informații despre geologie, mineralogie, evoluția tehnologiilor miniere și rolul materiilor prime în dezvoltarea societății moderne. De asemenea, muzeul își propune să prezinte condițiile dificile în care au lucrat minerii și importanța acestei profesii pentru dezvoltarea industrială a țării.
Principalul obiectiv este apropierea generațiilor tinere de istoria mineritului și conștientizarea valorii patrimoniului tehnic și industrial. Mi-am dorit pentru acest oraș, pentru memoria celor dispăruți o reverență, un loc în care să ne reculegem și totodată să ne spunem povestea turiștilor care ne vor vizita. Mulțumesc tuturor celor care fac parte din această poveste, mulțumesc tuturor celor care cred și fac din visuri realități’’, afirmă profund emoționat Gheorghe Românu.
Astăzi la Anina, pe lângă preoții prezenți, am văzut familii de foști mineri, soții care ne-au povestit cum a fost viața lor, câte rugăciuni rosteau în tăcere la plecarea soților la muncă, dar și la întoarcere, de mulțumire.
’’Dacă nu mulțumești, nu se primește,’’ ne-a spus o doamnă al cărui soț a fost maistru minier.
’’Am văzut moartea cu ochii de la 18 ani, dar tot miner m-aș face,’’ ne-a mărturisit un miner pensionar.
Poveștile acestor oameni sunt poveștile Aninei, iar orașul trăiește din sufletele lor, încercate, dar niciodată încercănate de frică sau renunțare. Asta au reușit să spună lumii alături de primarul lor, că de acum Muzeului Mineritului din Anina a deschis din memoria inimilor un cer mai aproape de Dumnezeu!
Urmărește-ne și pe Google News
Acest articol este proprietatea Radio România Reșița și este protejat de legea drepturilor de autor. Reproducerea integrală sau parțială a conținutului este permisă doar cu acordul scris al editorului. Pentru solicitări de republicare, vă rugăm să ne contactați la redactie@radioresita.ro
