[FOTO] Eveniment istoric în Banat! Zimbrul european resălbăticit în Caraş-Severin

IMG_1698

Astăzi, 14 exemplare noi de zimbru au ajuns în ţarcul de la Măgura zimbrilor de la Armeniş.

În acest sfârşit de săptămână, în rezervaţia Măgura Zimbrilor, se desfăşoară cea mai amplă acţiune de eliberare în mediul silvatic a celui mai mare mamifer din Europa. Aceştia vor deveni primii zimbri liberi de pe aceste meleaguri după mai bine de 200 de ani, un moment istoric a cărui legendă s-a pierdut în negura vremii. Stăpânul incontestabil al codrului românesc, cel mai mare ierbivor din întreaga Europă,  zimbrul, ss-a întors în patria sa.

Despre acţiunea de repopulare şi importanţa acesteia asupra mediului, florei şi faunei în primul rând, Csibi Mogor – preşedintele WWF România a precizat:

Pe raza întregului habitat al zimbrilor de la poalele munţilor Ţarcu, nu se urmăreşte doar resălbăticirea zonei ci şi atragerea turiştilor atât autohtoni cât şi străini. Acest lucru se intenţionează a se realiza cu mijloacele existente în zonă şi cu aportul direct al localnicilor, printr-o iniţiativă inedită, spune arhitectul Ileana Mavrodin:

După ce a dispărut acum mai bine de două veacuri, un animal legendar şi misterios s-a întors în România, în sălbăticie.

Urmaşii ultimului zimbru ucis în Transilvania în 1790 s-au întors în pădurile noastre. După 225 de ani, în Munţii Ţarcu răsună iar mugetul sălbatic al uriaşilor de o tonă, cu o coamă turbată şi înalţi de doi metri.

Sâmbătă, 13 iunie, turma care a poposit pe glia noastră strămoşească în septembrie 2014 şi a locuit într-un spaţiu de aclimatizare, îşi va înfrunta pentru prima oară duşmanii naturali, ursul carpatin şi haitele de lupi ce hălăduie nestingherite prin hăţişurile sălbatice ale Carpaţilor Meridionali, spun reprezentanţii Rewilding Europe şi WWF România. Aceştia în colaborare cu parteneri locali, naţionali şi internaţionali au anunţat că o turmă impresionantă de 17 zimbri cu coama zbârlită şi coarne falnice va părăsi ţarcul de 160 de ha din vecinătatea comunei Armeniş, judeţul Caraş Severin, şi va cuceri pădurile de la poalele Munţilor Ţarcu. Ei vor fi urmăriţi prin GPS şi monitorizaţi continuu din momentul în care se vor deschide porţile către libertatea absolută, a subliniat primarul comunei cărăşene, Petru Vela.

Despre acţiunea de resălbăticire şi metodele acesteia de atragere a turiştilor în zona cărăşană, Petru Vela, primarul comunei Armeniş, a precizat:

Prin aceste acţiuni de repopulare a teritoriilor se urmăreşte restaurarea cu faună sălbatică a ţinuturilor din care aceasta a dispărut cu sute de ani în urmă.

Noile exemplare care au ajuns în Munţii Ţarcu provin din rezervaţii din Elveţia, Germania, Olanda şi Franţa. Până în 2019 se are în vedere formarea unei populaţii stabile de peste 180 de zimbri liberi în Carpaţii Meridionali.

Reporterul Radio România Reşiţa, Hardy Cvoica, a urmărit evenimentul şi consemnează:

Câteva date ale zimbrului carpatin european:

  • Trăieşte la altitudinea cuprinsă între 700-2.100 metri;
  • Organizare: se găsește în turme de 8 – 20 de indivizi;
  • Maturitate sexuală: femele, la 4-20 de ani; masculi, la 6-12 ani;
  • Lungime: 2,9-3,1 metri;
  • Înălțime: 1,9–2,1 metri;
  • Greutate: 300-920 kg;
  • Speranţă de viaţă: 28 de ani;
  • Perioada de gestaţie: 264 de zile.

Vă reamintim că, în luna mai a anului trecut 17 exemplare din centre de reproducere şi grădini zoologice din mai multe ţări europene au fost relocate în Munţii Ţarcu. De atunci, turma s-a adaptat noului mediu şi este pregătită acum pentru viaţa în sălbăticie. (Hardy Cvoica)

De același autor

Related Articles