Ascultă Radio România Reșița Live

[FOTO] Zilele Palatului Cultural din Reşiţa, dedicate aniversării a 250 de ani de foc nestins, s-au încheiat cu succes!

UPDATE:

[FOTO] Zilele Palatului Cultural din Reşiţa, dedicate aniversării a 250 de ani de foc nestins, s-au încheiat cu succes!

Articol editat de Radio Resita, 25 septembrie 2021, 19:53 / actualizat: 27 septembrie 2021, 14:37

Ultima seara a Zilelor Palatului Cultural a fost dedicată melomanilor, care s-au bucurat in Parcul Tricolorului de o întâlnire muzicală cu artişti ai Filarmonicii Banatul din Timişoara.

Manifestarea a început la ora 18:00 si a fost răsplătită cu aplauze de un public avizat. În fața Catedralei din Govandari muzica a înălțat o oda a prieteniei, dar și un omagiu celor care de-a lungul timpului au contribuit la existența Asociației Reşiţa Română.

Anul acesta, Festivalul Zilele Palatului Cultural a fost dedicat Reşiţei şi celor 250 de ani de foc nestins.

Cea de-a doua seară a Zilele Palatului Cultural din Reşiţa continuă cu succes.

Iubitorii de muzică de fanfară s-au reîntălnit în faţa Palatului Cultural pentru a savura momentele pline de emoţie.

UPDATE

Festivitatea de deschidere a Zilelor Palatului Cultural a avut loc conform programului , vineri 24 septembrie , ora 17:00 în Centrul Civic al municipiului chiar în faţa clădirii brâncoveneşti.

Preşedintele Asociaţiei Culturale Reşiţa Română, Nicolae Plujar, a adresat un cuvânt de mulţumire tuturor celor prezenţi şi celor implicaţi în susţinerea evenimentului, reamintind că cea de-a X-a ediţie a manifestării este dedicată aniversării a 250 de ani de foc nestins!

Evenimentul a continuat cu momente folclorice spre bucuria celor prezenţi, mai ales că vremea a fost prielnică şi meteorologii anunţă un weekend călduros.

https://www.facebook.com/1076061453/videos/pcb.10222303959202635/2226369347501595

La final, prietenia şi tradiţia şi-au dat mâna într-o frumoasă horă.

Astfel, prima zi a manifestării s-a încheiat cu tradiţionala „Horă de la Palat”.

UPDATE

Timp de trei zile, la Reşiţa se vor reuni tradiţia, emoţia şi muzica clasică printr-un eveniment consacrat deja, în oraşul de pe Bârzava: Zilele Palatului Cultural.

Festivitatea de deschidere va avea loc vineri,24 septembrie de la ora 17:00, în Centrul Civic, în faţa Palatului Cultural, unde se va desfăşura un concert de muzică populară şi dansuri tradiţionale româneşti.

Sâmbătă de la aceeaşi ora va avea loc tradiţionalul concert de fanfare, iar duminică melomanii vor avea parte de un cncert de muzică clasică în Parcul Tricolorului de la ora 18:00.

Parteneri celei de-a X-a ediţie ai Festivalului  ”ZILELE PALATULUI CULTURAL” sunt: Primăria Municipiului Reșița, Teatrul de Vest Reșița și Centrul Judeţean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin.

Accesul la eveniment este gratuit, cu respectarea normelor sanitare în vigoare.

În această seară, 23 septembrie de la ora 21:00, la emisiunea ’’De vorbă cu România Frumoasă’’ vom afla alte detalii de la invitatul nostru, Nicolae Plujar-Preşedintele Asociaţiei Culturale Reşiţa Română.

Palatul Cultural, o adevărată bijuterie arhitecturală, dar şi un reper arhitectonic pentru întregul Banat de Munte, singura clădire cu influenţe brâncoveneşti din Caraş-Severin, edificiul fiind nu doar un monument arhitectonic impresionant, ci şi un punct cultural şi spiritual pentru reşiţeni.

Clădirea, construită între anii 1928-1929, a fost proiectată de arhitectul Iosif Victor Vlad, profesor la Politehnica din Timişoara. Construcţia a apărut din dorinţa populaţiei române din Reşiţa de a da replică la activitatea culturală a germanilor din Reşiţa Montană, sub denumirea de Palat Cultural.

 Atunci, în Reşiţa au apărut în primul rând corurile, apoi estrada, fanfara, opereta şi, mai târziu, teatrul, cu echipe de amatori şi echipa proprie de actori profesionişti.

Palatul Cultural a fost construit de Asociaţia Urbarială a Plugarilor Români din Reşiţa Română înfiinţată în anul 1892, ca loc de manifestare pentru Reuniunea de Cântări, Lectură şi Muzică a Plugarilor Români din Reşiţa Română , înfiinţată în 1894 şi care a fost donat pe atunci proaspăt înfiinţatei Asociaţii Culturale a Plugarilor Români din Reşiţa Română în anul 1932. Potrivit statutului adoptat, scopul asociaţiei era “înfiinţarea unei biblioteci, acordarea de burse pentru elevii români şi sprijinirea Reuniunii de Cântări, Muzică şi Literatură a Plugarilor Români din Reşiţa Română”. Putea dobândi calitatea de membru al asociaţiei “orice cetăţean român cu drept de competenţă în izlazul urbarial din Reşiţa Română”.

În anul 1929, planul clădirii suferă unele modificări, făcute de arhitectul Constantin Purcariu, de asemenea din Lugoj.

Sfinţirea Palatului Cultural a avut loc în data de 29 iunie 1930, de sărbătoarea Sfinţilor Petru şi Pavel, care sunt, de altfel, şi patronii spirituali ai oraşului.

La Palatul Cultural s-au ţinut, încă de la înfiinţare, spectacole corale, de dans, teatru, vodevil şi chiar operetă, dar a fost şi loc de întâlnire a vechilor reşiţeni la şezători şi baluri. În incinta clădirii a funcţionat, mai apoi, şi un cinematograf.

Asociaţia Culturală Reşiţa Română a fost reînfiinţată în anul 2002.

Actualul preşedinte al Asociaţiei Culturale Reşiţa Română este Nicolae Plujar, iar activitatea asociaţiei se concretizează prin şedinţe lunare la care participă, pe lângă Consiliul director, şi membrii asociaţiei.

În urma acestor şedinţe lunare se emit decizii privind buna desfăşurare a activităţii asociaţiei, organizându-se spectacole pe tot parcursul anului.

“Palatul Cultural a fost ridicat din fonduri ale populaţiei române, urbarieni, cu forţă de muncă locală. Tehnic vorbind, pentru a răspunde scopului iniţial – clădire culturală română – s-a adoptat un stil neoromânesc, cu arcuri în plin centru, o logie pe ax central şi goluri de ferestre cu arce de facturi diferite, învelitoare pe şarpantă din lemn cu accente locale date de ruperi de coamă, căderi de cornişe, care sunt marcate şi de brâuri ornamentale din ipsoserii. Două spaţii dinspre stradă (foste prăvălii) sunt acoperite cu terase circulabile. Structura iniţială este de pereţi portanţi din cărămidă arsă plină, centuri şi planşee din beton armat, iar sala este acoperită cu un planşeu de lemn, cu dublură de grinzi transversale şi grinzi pe direcţia longitudinală între cele principale”, afirmă Nicolae Plujar, preşedintele Asociaţiei Culturale Reşiţa Română.

Acum edificiul găzduieşte Teatrul de Vest Reşiţa şi este locul unde se desfăşoară majoritatea evenimentelor artistice şi culturale din municipiu.

Anca Bica Bălălău

Sursa foto:Radio România Reşiţa; Dana Bălănescu

Controale de amploare în județul Arad: exploatarea nisipului și pietrișului, sub lupa Gărzii de Mediu
Actualitate miercuri, 6 mai 2026, 09:49

Controale de amploare în județul Arad: exploatarea nisipului și pietrișului, sub lupa Gărzii de Mediu

Comisarii Gărzii Naționale de Mediu – Comisariatul Județean Arad desfășoară o amplă acțiune de control care vizează operatorii economici...

Controale de amploare în județul Arad: exploatarea nisipului și pietrișului, sub lupa Gărzii de Mediu
EXCLUSIV Profesorul Sergiu Mișcoiu: „România intră într-o situație de precaritate politică și economică”
Actualitate marți, 5 mai 2026, 18:34

EXCLUSIV Profesorul Sergiu Mișcoiu: „România intră într-o situație de precaritate politică și economică”

România intră într-o nouă etapă de instabilitate politică, într-un context economic deja fragil, a declarat pentru Radio România Reșița,...

EXCLUSIV Profesorul Sergiu Mișcoiu: „România intră într-o situație de precaritate politică și economică”
Arad: Drum asfaltat doar pe o treime din cauză că depinde de trei primării; localnicii ocolesc 22 de kilometri
Actualitate marți, 5 mai 2026, 14:00

Arad: Drum asfaltat doar pe o treime din cauză că depinde de trei primării; localnicii ocolesc 22 de kilometri

Un drum din județul Arad care ar trebui asfaltat de trei primării, și care ar reduce semnificativ distanța dintre orașul Sebiș și satul...

Arad: Drum asfaltat doar pe o treime din cauză că depinde de trei primării; localnicii ocolesc 22 de kilometri
AJOFM Caraș-Severin lansează noi cursuri de calificare: oportunități pentru șomeri și persoane în reconversie profesională
Actualitate marți, 5 mai 2026, 11:00

AJOFM Caraș-Severin lansează noi cursuri de calificare: oportunități pentru șomeri și persoane în reconversie profesională

Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Caraș-Severin anunță deschiderea unei noi sesiuni de înscrieri pentru cursuri de formare...

AJOFM Caraș-Severin lansează noi cursuri de calificare: oportunități pentru șomeri și persoane în reconversie profesională
Actualitate marți, 5 mai 2026, 10:22

Depozit ilegal uriaș de deșeuri descoperit lângă Arad: 15 hectare contaminate, incendiu provocat pe amplasament

O amplă acțiune de control desfășurată de Garda Națională de Mediu – Comisariatul Județean Arad, în colaborare cu polițiștii din cadrul...

Depozit ilegal uriaș de deșeuri descoperit lângă Arad: 15 hectare contaminate, incendiu provocat pe amplasament
Actualitate marți, 5 mai 2026, 10:10

Incendiile de vegetație fac ravagii în Caraș-Severin: zeci de pompieri și intervenții aeriene pentru stingerea focarelor

Pompierii militari din județul Caraș-Severin continuă lupta cu incendiile de vegetație uscată și fond forestier. Au dost afectat suprafețe...

Incendiile de vegetație fac ravagii în Caraș-Severin: zeci de pompieri și intervenții aeriene pentru stingerea focarelor
Actualitate marți, 5 mai 2026, 10:09

Descoperire arheologică importantă pe traseul Centurii Timișoara Vest: mormânt avar din secolele VI–VII, scos la lumină

Descoperire arheologică importantă pe traseul Centurii Timișoara Vest: mormânt avar din secolele VI–VII, scos la lumină O descoperire...

Descoperire arheologică importantă pe traseul Centurii Timișoara Vest: mormânt avar din secolele VI–VII, scos la lumină
Actualitate marți, 5 mai 2026, 08:33

Deficit de medici de familie în Caraș-Severin: acoperire de doar 70% și presiune mare pe mediul rural

Caraș-Severin se confruntă cu un deficit de medici de familie, iar accesul la servicii medicale de bază rămâne o problemă importantă, în...

Deficit de medici de familie în Caraș-Severin: acoperire de doar 70% și presiune mare pe mediul rural