[FOTO] Valea Cernei a prins parfumul ”Dulcelui bunicilor” cehi

Cele mai vechi reţete de preparare a prăjiturilor în comunitatea cehă din judeţele Mehedinţi şi Caraş-Severin au fost puse în practică, iar rezultatul lor… dulce a putut fi degustat pe Valea Cernei, la cea de-a treia ediţie a Festivalului DULCELE BUNICILOR, care s-a desfăşurat astăzi în staţiunea Băile Herculane.

Articol editat de Valentina Adam, 7 octombrie 2017, 21:55 / actualizat: 9 octombrie 2017, 10:24

S-au arătat în faţa numeroşilor participanţi diferite sortimente de prăjituri şi răchie de la Eibenthal şi Eşelniţa (jud. Mehedinţi), Ravenska, Moldova Nouă, Gârnic, Şumiţa, Sf. Elena, Bozovici şi Băile Herculane.

Printre cei prezenţi la manifestări s-au aflat Cristian Miclău – primarul oraşului Băile Herculane, Adrian Merca – preşedintele Uniunii Democratice a Slovacilor şi Cehilor din România, Ştefan Bouda – preşedintele Filialei Banat-Sud a UDSCR, Claudia Şembera – preşedintele Organizaţiei locale Băile Herculane a UDSCR şi iniţiatorul acestei acţiuni în urmă cu trei ani.

De la colaci la cornuleţe, până la gogoşi şi toate tipurile de prăjituri – cu mac, nucă, brânză sau mere – totul a dus cu gândul mai degrabă la un festival al… diabetului! Nimeni, însă, nu s-a dat la o parte de la a gusta tot ce era mai dulce, aşa că în vreo jumătate de oră pe mese nu se mai găseau nici măcar firimiturile! Şi cum dulcele nu merge, totuşi, pe stomacul gol, nu a lipsit cazanul cu gulaş de Şumiţa, care să deschidă pofta de… dulce!

„Am adus cornuri, colaci cu mac şi cu brânză dulce, cozonac cu mac, nişte struguri şi ţuică! Prăjiturile sunt după reţete vechi, cu produse noi!”, ne-a precizat Terezia Pincova din Ravenska. „Este specialitatea străbunicilor mei : prăjituri cu brânză dulce, cozonac cu mac şi nucă, vişinată şi ţuică făcută din miere de albine! Cea mai bună prăjitură e, cum se spune la noi, colace, făcută cu brânză dulce şi nucă deasupra!”, ne mărturiseşte Maria Cusca din Gârnic. „Am venit azi cu gogoşi, cum spunem noi la Şumiţa, dar cotăriţa era plină şi acum a mai rămas doar unul! Gogoşii se fac din făină, ouă, smântână, pus lapte, zahăr… Asta-i reţetă de la bunica mea şi cât trăim noi facem!”, ne spune Antonia Olteanu de la Şumiţa.

Adrian Merca : „Începe lumea să ne privească ca şi un promotor al frumosului, un promotor al culturii, al tradiţiilor comunităţii cehe şi ceea ce merită să promovăm în continuare şi să arătăm ceea ce avem noi tradiţional de la bunici, părinţi şi străbunici! Ne bucură şi prezenţa domnului primar, pentru că se vede că putem să stăm de vorbă pentru anii următori într-o colaborare, pentru că tot ceea ce facem nu se poate face doar cu sufletul, mai e nevoie şi de leii noştri, ca într-adevăr să iasă ceva frumos pentru noi, cât şi pentru spectatori!”

Ştefan Bouda : „Sunt foarte încântat de numărul participanţilor şi mai ales al tinerilor cehi, care anul acesta au venit în număr aşa de mare!… Am gustat ceva, am apucat să gusţ am văzut că repede s-au terminat… Foarte bune prăjiturile! Ce cred că este de apreciat este că ei vin într-adevăr cu dulciurile făcute aşa cum se făceau odată, nu sunt adaptate, nu sunt reţete noi, sunt reţete vechi şi fiecare comunitate a noastră a venit cu altceva, exact aşa cum se făcea odată! Putem spune dulcele bunicilor aşa cum a fost el odată! Pentru copii e interesant să vadă cum se făcea, că poate în ultima vreme nu se respectă chiar aşa tradiţia şi poate că acasă nu mai fac! Da, într-adevăr, foarte bune!”

Claudia Şembera : „Este o ediţie de succeş ca şi celelalte două! Lumea s-a adunat foarte multă, prăjiturile cred că s-au şi degustat deja, acum sunt dansurile copiilor! Cred că pe lângă toate ingredientele există şi un pic de nostalgie şi ne duce cu gândul la bunicii noştri! Ne-am gândit să facem şi o mâncare la ceaun, gulaş cu găluşte ceheşti tradiţionale! Pentru anul viitor să sperăm că vom continua tot aşa!”

După degustare, a urmat un foarte frumos program de dansuri şi cântece aparţinând etnicilor cehi, prezentat de elevii şcolilor din Sf. Elena, Gârnic, Eibenthal şi Eşelniţa.

Un real succes a avut şi expoziţia de pictură a profesorului Iosif Mleziva din Bigăr, care a reflectat în lucrările sale munca tradiţională a câmpului în comunitatea etnică cehă, cu o trecere spre poezie!

Paul-Sever Smadu