Ascultă Radio România Reșița Live

[FOTO] [UPDATE] Fenomenul deportării în fosta URSS rememorat la Reşiţa

Din totalul celor aproximativ 75.000 de deportaţi din România, strămutaţi forţat în teritoriile actuale ale Rusiei şi Ucrainei, 80% au fost din Banat. Manifestările de astăzi au inclus un Recviem pentru victimele deportării, precum şi o acţiune de depunere de jerbe de flori la monumentul deportaţilor din municipiul de pe Bârzava, spune Erwin Josef Ţigla – preşedintele Forumului Democratic al Germanilor din Caraş-Severin. Monumentul deportaţilor din Parcul „Cărăşana” din Reşiţa este unic în ţară, a fost sfinţit la 14 octombrie 199, anul acesta fiind marcaţi 20 de ani de la edificarea acestuia.

La eveniment au fost prezenţi o cifră infimă de foşti deportaţi alături de copii sau rude ale acestora atât din Caraş-Severin cât şi din judeţele Hunedoara, Mehedinţi şi Timiş.

Victimele deportării au fost comemorate şi prin rugăciuni ecumenice rostite în mai multe biserici romano-catolice din Banat.

[FOTO] [UPDATE] Fenomenul deportării în fosta URSS rememorat la Reşiţa

Articol editat de Mirabela Afronie, 29 ianuarie 2015, 17:00 / actualizat: 29 ianuarie 2015, 18:49

Joi, 29 ianuarie 2015:

La Reşiţa au continuat astăzi manifestările comemorative dedicate celor 70 de ani de la începerea deportării etnicilor germani în fosta U.R.S.S. şi 65 de ani de la întoarcerea ultimilor deportaţi acasă.

Reporterul Radio România Reşiţa, Hardy Cvoica, consemnează:

Din totalul celor aproximativ 75.000 de deportaţi din România, strămutaţi forţat în teritoriile actuale ale Rusiei şi Ucrainei, 80% au fost din Banat. Manifestările de astăzi au inclus un Recviem pentru victimele deportării, precum şi o acţiune de depunere de jerbe de flori la monumentul deportaţilor din municipiul de pe Bârzava, spune Erwin Josef Ţigla – preşedintele Forumului Democratic al Germanilor din Caraş-Severin. Monumentul deportaţilor din Parcul „Cărăşana” din Reşiţa este unic în ţară, a fost sfinţit la 14 octombrie 199, anul acesta fiind marcaţi 20 de ani de la edificarea acestuia.

La eveniment au fost prezenţi o cifră infimă de foşti deportaţi alături de copii sau rude ale acestora atât din Caraş-Severin cât şi din judeţele Hunedoara, Mehedinţi şi Timiş.

Victimele deportării au fost comemorate şi prin rugăciuni ecumenice rostite în mai multe biserici romano-catolice din Banat.

Miercuri, 28 ianuarie 2015:

În urmă cu 70 de ani, 10.000 de etnici germani din Banat, femei şi bărbaţi, apţi de muncă, cu vârste cuprinse între 16 şi 45 de ani, au fost deportaţi pentru reconstrucţie în teritoriile fostei Uniuni Sovietice. Evenimentul a fost rememorat astăzi la Reşiţa printr-un simpozion comemorativ. Istoricul Lavinia Betea a evocat drama bănăţenilor de acum 7 decenii.

Din cei aproximativ 270.000 de deportaţi din Bulgaria, Polonia şi Ungaria, 75.000 de au fost din România. Se estimează că un număr de 10.000 de etnici germani europeni şi-au pierdut viaţa în fosta U.R.S.S. între anii 1945-1950. Potrivit statisticilor, din ţara noastră, au fost deportaţi în ianuarie 1945 80% de germani din Banat şi restul de 20 % din Vechiul Regat, Ţara Crişurilor şi Bucovina. Actualmente în municipiul Reşiţa, dintre foştii deportaţi, în viaţă mai sunt 31, iar pe raza întregului Banat de Munte trăiesc aproximativ 68 de persoane.

Manifestările comemorative vor continua mâine de la ora 12.00 cu un Recviem dedicat victimelor deportării şi cu o acţiune ecumenică la monumentul din Parcul “Cărăşana”.

 Victimele deportării sunt comemorate şi prin rugăciuni ecumenice în mai multe biserici romano-catolice din Anina, Bocşa, Dognecea, Oţelu Roşu, Sadova Veche şi Steierdorf.

Reporterul Radio România Reşiţa, Hardy Cvoica, a urmărit evenimentul şi consemnează:

***

Vezi aici programul acţiunilor:

28 ianuarie 2015, ora 11,00, sala de ședințe a Consiliului Județean Caraș-Severin, Reşiţa:

Simpozion în limba română dedicat celor 70 de ani de la începerea deportării germanilor în fosta URSS precum şi celor 65 de ani de la întoarcerea ultimilor deportaţi.
Programul de desfășurare:
– Introducere și cuvinte de salut din partea gazdelor și a oaspeților;
– Istoricul şi scriitorul Lavinia Betea (Arad / Bucureşti);
– Laura Iova, reprezentanta Direcției Județene Caraș-Severin a Arhivelor Naționale, Caransebeș, cu un Powerpoint cu documente (10-15 minute);
– Prezentarea de apariții editoriale dedicate deportării, Erwin Josef Țigla;
– Prezentarea unui film subtitrat, realizat de TVR, redacția în limba germană, în anul 2010, cu titlul „Vergessene Zeiten. Die Russlanddeportation, 1945 – 1950 (= Vremuri uitate. Deportarea în Rusia, 1945 – 1950)” (26 minute);
– Închiderea manifestării comemorative cu cântecul deportaților „Tief in Russland, in Stalino” (înregistrare audio).

28 ianuarie 2015, ora 17,00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz” Reşiţa

Program:
Marchesi, „Ave Maria”: prof. Gheorghe Colţa – tenor, prof. Cristian Roşoagă – pian;
Alessandro Stradella (1639 – 1682), Pietà, Signore: prof. Gheorghe Colţa – tenor, prof. Cristian Roşoagă – pian;
Camille Saint-Saens (1835 – 1921), Lebăda: prof. Eduard Gentile Ailenei – contrabas, prof. Cristian Roşoagă – pian;
Jules Massenet (1842 – 1912), Elegie: prof. Eduard Gentile Ailenei – contrabas, prof. Cristian Roşoagă – pian;
Tomaso Albinoni (1671 – 1751), Adagio în sol minor: prof. Lucian Furda – vioară, prof. Cristian Roşoagă – pian;
Tomaso Antonio Vitali (1663 – 1745), Ciaccona în sol minor: prof. Lucian Furda – vioară, prof. Cristian Roşoagă – pian;
André Caplet (1878 – 1925), Adagio pentru vioară şi orgă sau pian: prof. Lucian Furda – vioară, prof. Cristian Roşoagă – pian;
Johann Sebastian Bach (1685 – 1750), Aria: prof. George Gassenheimer – vioară, prof. Cristian Roşoagă – pian;
Giulio Caccini (1551 – 1618), Ave Maria: prof. George Gassenheimer – vioară, prof. Cristian Roşoagă – pian;
Günther Friedmann (prelucrare), Heute in der Nacht: corul „Franz Stürmer“, dirijor: prof. Elena Cozâltea;
Franz Schubert (1797 – 1828), Am Brunnen vor dem Tore: corul „Franz Stürmer“, dirijor: prof. Elena Cozâltea;
Fără autor, Tief in Russland, in Stalino: corul „Franz Stürmer“, dirijor: prof. Elena Cozâltea.

Interpreți:
prof. Cristian Roşoagă: organizatorul evenimentului şi profesor la Liceul de Arte „Sabin Păuţa” Reşiţa;
prof. Gheorghe Colţa: tenor, dirijorul corului parohiei romano-catolice „Maria Zăpezii“ Reşiţa;
prof. Lucian Furda: profesor titular la Liceul de Muzică „Sigismund Toduţă” Cluj-Napoca;
prof. Eduard Gentile Ailenei: profesor la Liceul de Arte „Sabin Păuţa” Reşiţa;
prof. George Gassenheimer: profesor la Liceul de Arte „Sabin Păuţa” Reşiţa;
Corul „Franz Stürmer“ al Asociaţiei Germane de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţța, dirijor: prof. Elena Cozâltea.

29 ianuarie 2015, Reşiţa:

• 29 ianuarie 2015, ora 12,00, Biserica Romano-Catolică „Maria Zăpezii” Reșița:
Recviem pentru victimele deportării.
• 29 ianuarie 2015, ora 13,15, Monumentul Deportaţilor (parcul „Cărăşana”) Reșița:
Comemorarea victimelor deportării: rugăciuni ecumenice şi depunere de coroane de flori.

(Hardy Cvoica)

Accidentul din Timiş: şoferul microbuzului consumase cannabis, cocaină şi alcool
Actualitate joi, 29 ianuarie 2026, 19:04

Accidentul din Timiş: şoferul microbuzului consumase cannabis, cocaină şi alcool

Şoferul microbuzului implicat în accidentul grav din Timiş consumase cannabis, cocaină şi alcool. Ancheta continuă pentru ucidere din culpă....

Accidentul din Timiş: şoferul microbuzului consumase cannabis, cocaină şi alcool
Primăria Timișoara reîntregește Parcul Zürich prin recuperarea unui teren ocupat ilegal
Actualitate joi, 29 ianuarie 2026, 17:00

Primăria Timișoara reîntregește Parcul Zürich prin recuperarea unui teren ocupat ilegal

Primăria Timișoara a început lucrările pentru reîntregirea Parcului Zürich, prin recuperarea unui teren de 1.164 mp ocupat ilegal de...

Primăria Timișoara reîntregește Parcul Zürich prin recuperarea unui teren ocupat ilegal
Maternitatea SJU Reșița oferă consultații și analize pentru nou-născuți fără bilet de trimitere chiar şi după externare. De ce lipsesc mamele de la controale ?
Actualitate joi, 29 ianuarie 2026, 16:49

Maternitatea SJU Reșița oferă consultații și analize pentru nou-născuți fără bilet de trimitere chiar şi după externare. De ce lipsesc mamele de la controale ?

Maternitatea Spitalului Județean de Urgență Reșița le oferă mamelor posibilitatea de a reveni cu nou-născuții la cel puțin trei consultații...

Maternitatea SJU Reșița oferă consultații și analize pentru nou-născuți fără bilet de trimitere chiar şi după externare. De ce lipsesc mamele de la controale ?
Incendiu de amploare în zona Penny din Reșița
Actualitate joi, 29 ianuarie 2026, 16:01

Incendiu de amploare în zona Penny din Reșița

În zona Penny din Reșița, de pe strada Fântânilor a izbucnit în această după amiază, un puternic incendiu. Focul s-a manifestat cu flacără...

Incendiu de amploare în zona Penny din Reșița
Actualitate joi, 29 ianuarie 2026, 15:25

La prima întâlnire din acest an, consilierii județeni din Caraș–Severin au aprobat 27 de proiecte de hotărâre

27 de proiecte de hotărâre au fost aprobate joi de consilierii județeni din Caraș–Severin, în prima ședință ordinară din acest an. A fost...

La prima întâlnire din acest an, consilierii județeni din Caraș–Severin au aprobat 27 de proiecte de hotărâre
Actualitate joi, 29 ianuarie 2026, 15:20

Drumul Expres Arad–Oradea, complet contractat: ultimul lot a fost semnat

Drumul Expres Arad–Oradea, complet contractat după ce a fost semnat contractul pentru ultimul lot. Investiția este una strategică de peste 120...

Drumul Expres Arad–Oradea, complet contractat: ultimul lot a fost semnat
Actualitate joi, 29 ianuarie 2026, 13:51

Rata șomajului în Caraș-Severin a ajuns la 4,02% în decembrie 2025

Rata șomajului în Caraș-Severin a ajuns la 4,02% în decembrie 2025. Peste 3.700 de persoane erau înregistrate ca șomeri la finalul anului La...

Rata șomajului în Caraș-Severin a ajuns la 4,02% în decembrie 2025
Actualitate joi, 29 ianuarie 2026, 12:49

Barometrul Calității Vieții 2025: Trei sferturi dintre timișoreni cred că orașul merge într-o direcție bună

Timișoara se află pe un trend pozitiv în percepția locuitorilor săi. 75% dintre timișoreni consideră că orașul se îndreaptă într-o...

Barometrul Calității Vieții 2025: Trei sferturi dintre timișoreni cred că orașul merge într-o direcție bună