[FOTO] Coronini: Misterioasele ruine ale cetăţii Ladislau, într-un amplu proiect de reamenajare

Articol editat de Gerhard Chwoika, 21 iunie 2017, 15:00 / actualizat: 22 iunie 2017, 16:58

Contractul de finanţare a fost deja semnat de ministrul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene. Proiectul are în vedere consolidarea, restaurarea, conservarea şi protecţia cetăţii medievale, dar şi reamenajarea în totalitate a incintei sitului.

Proiectul va fi implementat pe parcursul a 44 de luni, iar după finalizare, autorităţile locale estimează includerea obiectivului în circuitul turistic transfrontalier.

Amintim că, cetatea este monument istoric, dar se află într-o stare avansată de degradare.

Cetatea este situată la 7 km est de Moldova Veche pe DN 57 Orşova-Moraviţa.

Unul dintre cele mai puţin cunoscute monumente istorice din România este cetatea Ladislau, din judeţul Caraş-Severin. Este vorba de o fortificaţie care a avut, în secolul al XV-lea, un rol strategic major, dar care, după formarea Paşalâcului de Timişoara, şi-a pierdut cu totul importanţa. Azi, ruinele cetăţii se află pe teritoriul administrativ al comunei Coronini, numită astfel după guvernatorul austriac al Banatului, din perioada 1849 – 1859, generalul-conte Johann Baptist Coronini-Cronberg, președintele administrației imperiale a voievodatului Serbiei și a Banatului Timișan.

Cetatea Sfântul Ladislau a fost inclusă în Lista Monumentelor Istorice în 2004, cu codul CS-I-s-A-10815. Aceasta reprezintă unul dintre cele mai importante obiective turistice din zonă, se identifică cu fortificația medievală ce purta numele regelui Sfântul Ladislau, fiind menționată în documente începând cu anul 1430, sub diverse forme: Zenthlerzlowara, Zenth Lazlovara, Sand Ladislaem, Santus Ladislaus. Cetatea medievală se află la capătul estic al localității Coronini, în locul numit de localnici Culă.

Cetatea Sfântul Ladislau sau Donjonul de la Corinini era o fortificaţie feudală terminată de Sigismund de Luxemburg în 1428 şi pusă sub patronajul Sfântului Ladislau. Cetatea a fost ridicată pe ruine dacice, pe dealul numit “Culă”, un deal stâncos cu trei laturi abrupte, de pe malul apelor Dunării. Acea cetate a fost refăcută deoarece zona a intrat sub atenţia regalităţii. Primele lucrări la cula dacică au fost identificate în mijlocul secolului al XIII-lea. În 1427 Sigismund regele ungurilor pe baza înțelegeri încheiate cu Brancovici Georg regele sârbilor și-a format drept asupra cetății Golubac de pe malul sârbesc. Căpitanul acesteia însă a vândut cetatea turcilor, astfel Sigismund a fost nevoit să construiască această contra-cetate, de unde a atacat în 1428 cetatea Golubac. Datorită intervenției sultanului Murad, Golubacul a rămas în continuare în proprietatea sârbilor.

Cetatea Ladislau a jucat un rol strategic de primă importanță în sistemul defensiv de pe Dunăre, conceput în vremea regelui Sigismund de Luxemburg. Cercetarea arheologică a confirmat că fortificația de la Coronini, alături de cea de la Severin, reprezentau elemente defensive majore ale liniei de apărare a Dunării, la mijlocul secolului al XV-lea.

Așezarea Coronini este atestată în timpul Pașalâcului de Timișoara, sub numele de Alibeg. Numele actual al comunei provine de la cel al generalului-conte Johann Baptist Coronini-Cronberg, președintele administrației imperiale a voievodatului Serbiei și a Banatului Timișan, între 1849 — 1859.

Comuna Coronini este cea mai nouă colonie românească din Clisura Dunării. Istoria arată că în anul 1859, din porunca grofului Coronini-Cronberg, vechii localnici au părăsit vatra veche a satului, Alibeg, și s-au așezat pe malul Dunării. În 1967, comuniștii modifică denumirea comunei și, astfel, dintr-o localitate al cărei nume respira aer burghez, Coronini devine Pescari. Către finalul perioadei comuniste, timp de doi ani, comuna se desființează și devine sat aparținător de Moldova Nouă, pentru ca în anul 1990 să redevină comuna Pescari.

În anul 1995, i se dă vechea denumire, aceea de Coronini.

Dincolo de faptul că această zonă a fost binecuvântată cu atâtea frumuseți, locul prezintă și reale oportunități pentru afaceri turistice, din păcate prea puțin exploatate până acum. Cei care au ajuns aici spun că nu mai există în Europa un defileu atât de larg. În acest loc, fluviul are lățimea de cinci km.

Pe cealaltă parte a Dunării se poate vedea cetatea Golubać, în cea mai mare parte restaurată si care este una dintre atracţiile turistice ale Clisurii pe malul sârbesc. Văzută de pe malul românesc, cetatea încântă privirea turiştilor prin profilul dantelat ce se înalţă zvelt pe stânca de calcar. Cu turnurile sale crenelate şi zidurile groase de piatră şi ţiglă arsă, cetatea Golubać păstrează trăsăturile romantice ale unui castel din poveşti. Privind-o din depărtare, cetatea medievală, construită pe locul castrului roman Vicus Cupae, dă impresia că îşi are rădăcinile în apele Dunării. (Hardy Cvoica)

Sursa: banatur.com

Foto: turistinfo.ro