Aşteptată cu interes, noua carte de versuri a poetei Liubiţa Raichici “Orfani de dumnezeu” – ieşită de sub tipar în această primăvară – s-a lansat în sfârşit la Reşiţa.
Apărută la Editura Palimsest din Bucureşti într-o ţinută grafică elegantă, cu o prefaţă de Octavian Soviany şi o valoroasă recomandare semnată de Mircea Martin pe coperta a IV-a, cartea este structurată pe trei secţiuni, respectiv “Postul din cuvinte”, “Posturile de peste an”, “Postul Mare”, firul roşu care le uneşte şi dă substanţă volumului ca întreg fiind trăirea dureroasă a ortodoxiei între două “realităţi etnice distincte (…) Poeta se simte sârboaică şi româncă în acelaşi timp (…), iar această istorie, comună sau nu, este invocată aproape obsesiv în poemele Liubiţei Raichici, unde autobiografismul ia forma cronicii de familie care vorbeşte despre legăturile dintre generaţii, destinul individual se reabsoarbe într-un destin colectiv, iar istoria umană în istorie sacră.” (“Faţa plânsă a balcanităţii” – O. Soviany).
De altfel Mircea Martin scrie pe coperta a IV-a că “poemele sunt gândite în sârbeşte şi rescrise în româneşte. Fiorul poetic trece dintr-o limbă în alta pentru că e autentic. “Postesc de sine./ Fericit cel ce posteşte./ Astfel, întru fericire am început vina mea./ Am iubit un bărbat mai mult decât pe Dumnezeu./ Bărbatul m-a scuipat şi a plecat./ Dumnezeu nu.”
Nu o dată efectele sunt memorabile printr-o stângăcie aparentă: ”Tu poţi să fi oricui orice doreşti/ Dar numai mie îmi eşti”. Liubiţa Raichici pare că scrie spre aşi asuma, pe de-oparte, păcate grave şi vagi, iar pe de altă parte, apartenenţe concrete şi dureroase. Cu cât e mai mare vinovăţia cu atât mai puternică e adeziunea, aderenţa. Este invocată o Serbie a spiritului cu un Kosovo iubit până la a fi adoptat ca loc al propriei naşteri” mai adaugă Mircea Martin.
Despre această vinovăţie asumată amintea şi criticul Ada D. Cruceanu la lansare, o şansă pentru iertarea de sine din sugestia de a scrie o carte pentru copii, transferând gravitatea trăirilor unei îngăduite inocenţe proprie paradisului pierdut. Înconjurată de cei care o preţuiesc pentru harul primit în dar de la Dumnezeu la naştere, de Bobotează, într-o zi de vineri, “cea iubită”, Liubiţa a suţinut un recital din noua sa carte transfigurându-şi trările în emoţie pură, spre deliciul degustătorilor de poezie adevărată. Lansarea a fost moderată de criticul Gheorghe Jurma, despre autoare şi lirica sa luând cuvântul scriitorii Octavian Doclin, Ada D. Cruceanu, Gheorghe Zincescu, Nicolae Sârbu şi Clara Constantin.
Amfitrionul manifestării, cu vorbe alese de recunoştiinţă pentru alegerea locului (Sala Albastră a Cenaclului Semenicul) şi a timpului lansării (ampla manifestare culturală “Reşiţa în 10 imensiuni” desfăşurată în perioada 14-23 octombrie în organizarea Casei de Cultură a Sindicatelor) prof. Horaţiu Vornica, domnia sa făcând de altfel şi oficiile de închidere a acestui maraton cultural de toamnă.
(Alexandra Gorghiu)
