Ascultă Radio România Reșița Live

[FOTO] Măsuratul oilor la Topla – o tradiție care se păstrează… încă!

Măsuratul oilor este o tradiţie care încă se păstrează în satul Topla, aparţinător comunei Cornereva, chiar dacă de la an la an scade atât numărul animalelor, cât şi cel al crescătorilor.

[FOTO] Măsuratul oilor la Topla – o tradiție care se păstrează… încă!

Articol editat de Gerhard Chwoika, 21 mai 2017, 10:44

Pe Vârful Poiana, din apropierea satului Topla, s-au adunat la sfârşitul acestei săptămâni poate ultimii crescători de oi din această zonă pentru a se întrece care oi dau mai mult lapte, dar şi pentru a petrece, pe o vreme foarte frumoasă, o zi cât mai plăcută în natură!

Pierdută în negura vremii, această tradiţie a oierilor din Cornereva pare să se piardă cu adevărat într-un timp nu foarte îndepărtat creşterea oilor acum făcându-se tocmai pentru menţinerea tradiţiei, pentru că economic nu mai prezintă niciun interes! Dacă în anul 1938 existau în toată comuna Cornereva 36.000 de oi, astăzi abia dacă se mai adună 7-8.000 de animale! Tradiţia măsuratului oilor la Vârful Poiana, mai precis în Poiana Suliţei – Aria Ungurească a avut loc în acest an pentru prima dată după anul 2010, perioadă în care manifestarea s-a desfăşurat în sat!

Aşa cum spune tradiţia, în jurul prânzului oile au fost aduse de la păşune şi trecute prin ţarc, unde au fost mulse, măsurându-se apoi cantitatea de lapte rezultată pentru fiecare crescător. În total, cei opt crescători de oi prezenţi în acest an au obţinut 220 de kilograme, rezultând o medie între 600 şi 700 de grame, considerată mulţumitoare de proprietarii oilor! Baciul din acest an este Pavel Stângu, care a obţinut o cantitate totală de 43 de kilograme şi va deţine acest titlu până la următorul an, când se va relua măsuratul oilor!

După măsuraţ toţi cei prezenţi s-au adunat la Pomana oilor, o masă câmpenească în aerul curat al muntelui, unde vedeta a fost zeama de oaie, pregătită de bucătari iscusiţi încă de dimineaţă şi care a fost gata odată cu măsuratul! După masă, invitaţii şi membrii familiilor au plecat spre saţ iar la munte a rămas câte o persoană din familia proprietarului stânii, cobanii şi baciul câştigător, care seara au muls din nou oile, au făcut caşul, au închegat brânza şi au stabilit programul pentru perioada de vară a păşunatului oilor! Petrecerea a continuat şi în saţ la fiecare familie care încă duce mai departe tradiţia creşterii şi măsuratului oilor la Topla!

Maestrul de ceremonii al acestui eveniment şi fost baci, la rândul său, este Ion Novac, zis Cucu :

„Măsuratul oilor la Topla este o mare sărbătoare, cum ar fi Paştele, negeia sau Crăciunul! Se bucură oamenii de munca după un an de zile… ş-acuma, e şi o concurenţă care face mai mult lapte, care-i baciul!… De-a lungul timpului, până în 2007, am fost chiar 22 de crescători de oi, după care a început să se vândă oile, am mai rezistat numai trei din toată stâna, iar în 2009 ne-am împreunat cu alte două stâne şi abia am reuşit să închegăm un ciopor de vreo 500 de oi, unde erau peste 1500 de oi la toate aceste stâne! În acest an am obţinut toţi 220 de kilograme de lapte, pe oaie media fiind de 600-700 de grame… Este mulţumitor, pentru că au fătat din iarnă, le-am muls aproape jumătate de an şi trebuia să nu mai dea atâta lapte!”

Unul dintre cei opt crescători de oi care au fost la măsuratul oilor în acest an pe Vârful Poiana este Alimpe Maran – zis Alimpe Driva :

„E foarte frumoş o tradiţie obişnuită… pentru asta şi ţinem câteva oi, cât de puţine, ca să ieşim în această zi, la această festivitate… Eu mai am în jur de 14 oi şi le ţin mai mult pentru această zi la măsurat! Înainte aveam 45-50-60 de oi, dar am renunţat la ele pentru cî, în primul rând familia… tineretul pleacă, nu mai stă, s-a duş nu mai are cine să umble cu ele… În acest an am avut vreo 9 oi de la care am luat 5,5 ilograme de lapte… aproximativ mulţumitor!… Laptele se încheagă, facem brânză, apoi o consumăm!… Atât timp cât vom mai trăi noi, o vârstă de oameni,mai ţine această tradiţie… Eu cu siguranţă o voi menţine!”

Cei care vor sta cel mai mult cu oile, vara, la păşune sunt ciobanii! Cum este astăzi viaţa la păzitul oilor pe munte, aflăm de la Gheorghe Belcotă, zis Ghiţă Ogaşu – ciobanul-şef al cioporului de pe Vârful Poiana :

„De astăzi le iau în primire până la 1 octombrie… patru luni şi jumătate… Păşunăm în jur de două săptămâni pe islazul comunal la Cornereva, după care urcăm la munte, pe Vârful Zgăriori la 1700 metri altitudine… Am în pază în jur de 440 de oi… E greu, pentru că noi, ciobanii, suntem cu oile zi şi noapte, plus mulsul.. prin ploaie e foarte greu la mulş dar sperăm să fie bine şi să fie vreme frumoasă!… Numărul oilor scade deoarece cheltuielile sunt mari, veniturile sunt slăbuţe, dar oamenii tot mai ţin oi pentru că aşa a fost tradiţia, să-şi ţină oile pentru casă, se mai duc la piaţă cu brînza… dar oile sunt puţine! Oricum, tradiţia mai durează cât sunt cei bătrâni, tineretul a cam plecat… când nu vor mai fi bătrânii, atunci se pierde şi tradiţia… dar tot mai ţine un pic!”

Paul-Sever SMADU

Etichete:
În Caraș-Severin se constată o creștere a numărului de accidente rutiere
Actualitate sâmbătă, 27 decembrie 2025, 07:01

În Caraș-Severin se constată o creștere a numărului de accidente rutiere

Pe șoselele din Caraș-Severin s-a înregistrat în acest an o creștere a numărului accidentelor, cât și al persoanelor rănite. Gravitatea...

În Caraș-Severin se constată o creștere a numărului de accidente rutiere
Proiectul de dezvoltare a zonei turistice Semenic a intrat oficial în execuție
Actualitate sâmbătă, 27 decembrie 2025, 07:00

Proiectul de dezvoltare a zonei turistice Semenic a intrat oficial în execuție

Proiectul major de modernizare a zonei turistice Semenic trece într-o nouă etapă. Primăria Reșița a emis ordinul de începere a lucrărilor, un...

Proiectul de dezvoltare a zonei turistice Semenic a intrat oficial în execuție
Reșița deschide anul fiscal 2026 cu roboței pentru plata taxelor și impozitelor
Actualitate sâmbătă, 27 decembrie 2025, 06:34

Reșița deschide anul fiscal 2026 cu roboței pentru plata taxelor și impozitelor

Fără cozi, fără comisioane: Reșița deschide anul fiscal 2026 cu roboței pentru plata taxelor și impozitelor. Direcția de Taxe și Impozite a...

Reșița deschide anul fiscal 2026 cu roboței pentru plata taxelor și impozitelor
Reșița: Locuințe sociale moderne și spații verzi în cartierul Mociur
Actualitate sâmbătă, 27 decembrie 2025, 06:07

Reșița: Locuințe sociale moderne și spații verzi în cartierul Mociur

Primăria Reșița a finalizat lucrările de reabilitare a Căminului nr. 2 din cartierul Mociur, oferind 50 de apartamente moderne pentru familii...

Reșița: Locuințe sociale moderne și spații verzi în cartierul Mociur
Actualitate sâmbătă, 27 decembrie 2025, 06:01

Pasajul Solventul din Timișoara, deschis circulației în regim de șantier

Primarul Dominic Fritz a anunțat deschiderea circulației prin Pasajul Solventul Timișoara, un proiect strategic care conectează cartierele...

Pasajul Solventul din Timișoara, deschis circulației în regim de șantier
Actualitate sâmbătă, 27 decembrie 2025, 06:01

Taxe și impozite Timișoara 2026: Ajustări și beneficii pentru plata anticipată

Municipiul Timișoara va aplica în 2026 modificări semnificative la impozitul pe clădiri și terenuri. Pentru clădirile rezidențiale ale...

Taxe și impozite Timișoara 2026: Ajustări și beneficii pentru plata anticipată
Actualitate sâmbătă, 27 decembrie 2025, 06:01

Investiții publice în Bocșa, Caraș-Severin: lucrări culturale aproape de final, infrastructura rămâne o provocare

Investițiile publice în Bocșa, Caraș-Severin avansează, însă nu toate proiectele se desfășoară în ritmul dorit de autorități și...

Investiții publice în Bocșa, Caraș-Severin: lucrări culturale aproape de final, infrastructura rămâne o provocare
Actualitate vineri, 26 decembrie 2025, 09:00

Senatul aprobă modernizarea liniei ferate Caransebeș–Arad pentru dezvoltarea regională

Senatul, camera decizională, a aprobat recent legea care asigură finanțarea modernizării liniei ferate Caransebeș–Arad, după ce Camera...

Senatul aprobă modernizarea liniei ferate Caransebeș–Arad pentru dezvoltarea regională