Între Bobotează şi intrarea în Postul Mare, germanii şi maghiarii din Banatul montan, se distrează aşa cum o făceau odinioară şi strămoşii lor.
O nouă ediţie a balului costumelor – una din cele mai îndrăgite manifestări ale etnicilor maghiari din Banatul montan, cu o tradiţie de câteva sute de ani, s-a desfăşurat în acest sfârşit de săptămână la Reşiţa. Etnia maghiară din municipiul de pe Bârzava continuă astfel tradiţia strămoşilor lor de pe aceste meleaguri. Ladislau Kun – preşedintele Asociaţiei culturale „Platanus” a precizat pentru Radio Reşiţa că, acest eveniment are loc peste tot în comunităţile maghiare din România, înainte de intrarea în Postul Paştelui, iar tradiţiile se preiau şi se transmit de la o generaţie la alta în fiecare an:
„Asociaţia culturală „Platanus” a organizat ca în fiecare an Balul de Fărşang. Cu această ocazie au participat diverse măşti, şi adulţi şi copii şi tineri care au fost premiaţi cu premii simbolice. Corul „Ghiocelul” a interpretat o suită de dansuri ţigăneşti, recital foarte apreciat de publicul prezent. În cadrul evenimentului, Fundaţia Comunitas împreună cu UDMR, premiază, în fiecare an câte un membru ce al lor cu „Bradul de Argint”. Acest premiu reprezintă o recunoaştere a activităţii depuse în comunitate. Această distincţie a fost înmânată anul acesta părintelui Simon Ciubotariu – paroh romano-catolic de Reşiţa, coordonatorul corului maghiar „Ghiocelul”. Balul de Fărşang se organizează înainte de Postul paştelui în toate comunităţile maghiare. Fărşangul reprezintă o tradiţie veche care conform tradiţiei ne scapă de iarnă şi intrăm în primăvară, iar spiritele rele sunt speriate şi lasă loc luminii, soarelui, căldurii, bunătăţii. Toată lumea s-a simţit foarte bine, la bal şi au promis că mai vin şi altădată.”
Cum s-au distrat cărăşenii prezenţi, cum şi-au confecţionat măştile şi ce reprezintă acestea am aflat de la unii dintre ei:
„Anul acesta m-am mascat în vrăjitoare, am avut materialele necesare şi nepoţica a vrut să fie vrăjitoare bună şi atunci trebuia să fie şi o vrăjitoare rea, ea e cea bună, iar eu cea rea. Balul a fost deosebit, multe măşti, fiecare a avut ceva deosebit”.
„… doamna mea este un fel de piratesă secolul XVI-XVII şi la mine combinaţia e ciudată: port un costum de cavaler din secolul XIII, cruciadele, iar pălăria e de pe la Napoleon, deci e aşa să fie… măştile le-am avut acasă, sunt ale noastre”.
„Reprezint un chitarist malagambist. Piesele pentru mască sunt colecţionate de mai mult timp şi acum le-am combinat. Sunt pentru prima dată la balul maghiarilor, am fost doar la cel organizat de Forumul german; amândouă evenimentele sunt frumoase, dar la etnicii germani au venit oamenii mascaţi şi au rămas mascaţi până la sfârşit şi asta mi-a plăcut. Baluri obişnuite avem tot timpul, că în fiecare lună e câte un bal şi măcar când este Făşangul, aşa cum îi spunem noi, să fie mascaţi toţi. Făşangul vine din germană, Fasching, şi înseamnă bal mascat”.
„Ne distrăm foarte bine, muzica e atât de grozavă încât nu se poate să nu te simţi bine. Oamenii sunt nemaipomeniţi, e frumos, e pace între etnii, e cântec…”.
Ambientul orchestral a fost asigurat de formaţia „Asyncron” din Tormac, judeţul Timiş, o prezenţă perenă la balurile organizate de etnicii germani din Caraş-Severin.
În timp ce maghiarii au organizat tradiţionalul Bal de Făşang, etnicii germani vor sărbători luni, 18 februarie de la ora 17.00 la sediul Forumului German din Reşiţa Sărbătoarea Tăiţeilor şi în 2 martie, marele Bal Mascat. (Hardy Cvoica)
