Comunităţile etnice trebuie să-şi păstreze limba, portul popular şi cultura şi acest lucru este demonstrat anual, o dovedesc petrecerile de Fășang ce se țin lanț în tot Banatul de Munte înainte de intrarea în Postul Paştilor.

Dacă la Reșița s-au întâlnit sâmbătă, 22 februarie peste 300 de petrecăreţi la Marele bal mascat de Fășang ce a ținut până aproape în zori, în satele croate din jurul Reșiței, a avut loc „mersul cu capra și mascații”,  obiceiuri care i-au atenționat pe localnici că de miercuri, 26 februarie – gata cu distracția şi voia bună! Începe Postul Mare la credincioşii de rit romano-catolic.

Copii şi adulţii laolaltă s-au întrecut într-o creativă paradă a măştilor, iar membri formaţiei de dansuri populare germane „Enzian” ai Forumului Democratic al Germanilor din Caraş-Severin, coordonată de Marianne şi Nelu Florea, alături de invitaţii lor din oraşul timişean Deta au întreţinut atmosfera artistică printr-o amplă prezentare de dansuri. Apoi până în zori DJ ADI a ţinut invitaţii pe ringul de dans.

Vicepreşedintele Forumului Democratic al Germanilor din Caraş-Severin, Christian Chioncel:

În cartierele oraşului Anina, chiar dacă etnicii germani nu mai reprezintă o comunitate foarte mare, ei au demonstrat şi anul acesta că ştiu să se distreze. Alături de alte etnii, dar şi de populaţia majoritară, românii, care le-au preluat obiceiurile și tradițiile, mascați și costumați, zeci de localnici şi invitaţii lor, au defilat pe străzi și au poposit din casă în casă în cartierul Celnic, şi nu ori și cum, ci, în sunet de fanfară.

Alaiul a purtat cu el „păpușa de Fășang” – o momâie din cârpe vechi, denumită Georg (n.r. Ghiţă) ce are rolul de a prelua toate relele lumii și frigul iernii. La final, aceasta este „înmormântată” festiv, iar prin această ceremonie simbolică, moartea şi viaţa, ajută primăvara să vină mai repede. Nu au lipsit din alai mirele, mireasa, preoteasa, milițianul, diaconul, crâsnicii, baba cloanța, dracii, vârcolacii, ţiganii și multe alte personaje.

Ascultă aici cum s-a desfăşurat alaiul măştilor în Celnic:

Făşangul, care poate fi tradus ca şi carnaval, reprezintă un ceremonial de primăvară, al comunităţii catolice, cu dată mobilă, care are loc în fiecare an la intrarea în Postul Paştilor, obicei legat de revenirea calendaristică a primăverii.

În cartierul Celnic al oraşului Anina, pregătirile de Făşang încep cu cel puțin o lună înainte de data fixată și fiecare participant caută să aibă cea mai originală mască și cel mai frumos costum, confecționat de el pe cât posibil, au declarat pentru Radio Reşiţa organizatorii evenimentului, Sonia şi Florin Kugler, care au preluat şi susţin din nou de peste 15 ani, din fonduri proprii, acest eveniment cu o vechime de jumătate de secol.

Organizatorul evenimentului din Celnic, Sonia Kugler pentru Radio Reşiţa:

Anul acesta alaiului din Celnic din duminica de 23 februarie i s-au alăturat peste 100 de vizitatori din întreg judeţul care prin demersul lor au promovat în acelaşi timp şi cea mai veche cale ferată pe traseu montan din România, Semmeringul bănăţean, salvat de curând de la pieire de cărăşeni inimoşi cu spirit de iniţiativă.

Făşangul a culminat cu tradiţionalul bal la sediul Forumului German din cartierul Steierdorf unde leoarfele şi-au etalat aptitudinile şi au dansat alături pe acordurile fanfarei conduse de Dimitrie Omescu. Şi aici, etnicii şi majoritarii şi-au unit forţele şi nu numai şi au demonstrat încă odată că tradiţiile Banatului de Munte trebuie păstrate împreună de români, germani, maghiari, sârbi, croaţi, rromi şi alţii, a precizat pentru Radio Reşiţa Dani Dumitru Vlad din partea Forumului German din Steierdorf, cât şi a Primăriei oraşului Anina.

Foto: Radio România Reşiţa