42 de ani de Transfăgărăşan. 42 de ani în care un număr inestimabil de turişti au vizitat cel mai înalt şi spectaculos drum din România.

Sunt momente în viaţa fiecăruia când vrei să vezi ceva ce nu ai mai văzut, când spiritul de aventură te învinge şi porneşti la drum, gândind că merită să încerci. Nu sunt multe locuri care pot să răspundă dorinţei tale de autodepăşire şi de a trăi emoţii nebănuite. Transfăgărăşanul poate fi o destinaţie de acest gen, iar noi vrem să te convingem să nu trebuie să ratezi o asemenea provocare. Situat pe Drumul Naţional 7C, traversează Munții Făgăraş, leagă Transilvania de Muntenia, urcând până la altitudinea 2042m şi fiind al doilea drum din Romania ca altitudine, după Transalpina. Are o lungime de 92 de kilometri, 27 de viaducte şi poduri şi un tunel de 887 metri, fiind cel mai lung din tara.

Transfăgărăşanul  începe în comuna Bascov, județul Argeş, de lângă oraşul Piteşti, în direcţia oraşului Curtea de Argeş, şi se termină la intersecţia cu drumul DN1 între Sibiu şi Braşov, în apropierea comunei Cârţişoara, cu o lungime de 151 km. Printre obiectivele turistice se numără Lacul şi Cascada Bâlea, Lacul şi Barajul Vidraru, Cascada Capra, Masivul şi Lacul Capra, Cetatea Poenari. La acestea se adăuga Hotelul de Gheaţă de la Bâlea Lac, deschis doar pe timpul iernii, masivele şi traseele montane din jurul Transfăgărășanului.

Dacă te hotărăşti să pleci într-o călătorie care  să-ţi pună la încercare toate simţurile, este bine să te înarmezi cu răbdare, dar şi cu o atenţie distributivă pentru că ai foarte multe de văzut. Pornind dinspre Curtea de Argeş, drumul te poartă, mai întâi la Barajul Vidraru şi  pe malul lacului cu acelaşi nume.

Barajul Vidraru

Construcţia Barajului Vidraru a durat cinci ani şi jumătate. S-au forat 42 km de galerii subterane, s-au excavat 1.768.000 metri cubi de rocă, din care aproximativ 1 milion de metri cubi în subteran, s-au turnat 930.000 metri cubi de beton, din care 400.000 metri cubi în subteran şi s-au montat 6.300 tone de echipamente electromecanice.

Lacul Vidraru a fost creat tot în  1965 pentru a produce energie electrică. Lacul Vidraru te însoţeşte în călătorie ascunzându-se printre copacii uriaşi şi te invită sa priveşti jocul pe care soarele îl face printre unde. Este foarte greu să alegi încotro să-ţi îndrepţi privirea, dar te ajută curbele în ac de păr care urcă şi tot urcă până când, ajunşi la Lacul Balea, toată această aventură te determină să faci un scurt popas.

Lacul Bâlea este un lac glaciar, format în circ glaciar. Lacul este situat la o altitudine de 2040 de metri, are o lungime de 360 de metri, o suprafaţă de 4,6 hectare şi o adâncime de aproximativ 11 metri. Lângă lac se află mai multe cabane; prima cabana a fost ridicată în anul 1904. Un alt loc minunat pe care trebuie sa-l vezi este Cascada Bâlea.

Situată între vârfurile Moldoveanu şi Negoiu, la peste 1200 de metri altitudine, Cascada Bâlea este cea mai mare cascadă în trepte din România, ce are o cădere de 60 de metri.

Iarna, când Transfăgărăşanul este închis, accesul la Bâlea Lac se face cu telecabina de la Cabana Bâlea Cascadă. Tot iarna, timp de trei luni, funcționează Hotelul de Gheaţa de la Bâlea Lac, unul dintre puţinele hoteluri de gheata din Europa de Est. Primul hotel a fost realizat in anul 2006.

În fiecare an, în perioada iulie – octombrie, este deschisă circulaţia publică pe acest drum naţional, între localitatea Bascov, județul Argeş şi km 151+955 intersecţie cu drumul naţional DN1 Brașov – Sibiu, județul Sibiu. În restul anului, pe acest drum accesul rutier este permis pe versantul sudic doar până cel mult la cabana Capra, iar pe cel nordic până la Bâlea-cascadă, deszăpezirea nefiind fiabila în perioada iernii.