[FOTO] Calea Sfintei Cruci la Gărâna: Drumul vieţii reconstituit de credincioşii romano-catolici

#gallery-1 { margin: auto; } #gallery-1 .gallery-item { float: left; margin-top: 10px; text-align: center; width: 33%; } #gallery-1 img { border: 2px solid #cfcfcf; } #gallery-1 .gallery-caption { margin-left: 0; } /* see gallery_shortcode() in wp-includes/media.php */

Articol editat de Gerhard Chwoika, 15 aprilie 2017, 10:00 / actualizat: 15 aprilie 2017, 16:03

Drumul Crucii de la Gărâna (Wolfsberg) s-a născut din credinţă şi din prietenia unei familii de germani cu una de români. Sunt multe feluri de prietenii. Cea mai valoroasă este, însă, cea pornită din respect. Din respectul unuia faţă de celălalt. Din respect pentru adevăratele valori. Însușite aici, acasă în Heimat-ul Banatului montan, spaţiu multietnic, multicultural şi multiconfesional, în care oamenii convieţuiesc împreună, în înţelegere şi real respect. Valori pe care, odată însușite, le purtăm în noi şi le transmitem, indiferent unde ne vor duce drumurile vieţii. Şi pentru că nimeni nu poate reuşi singur, crucea pe care o purtăm ne va părea mai uşoara lângă prietenii adevăraţi.

Calea Crucii de la Gărâna, traseu în lungime de 1.800 de metri şi diferenţă de nivel de aproape 200 de metri este asemeni drumului în viaţă. La început lin şi plin de lume, apoi din ce în ce mai abrupt şi cu pelerini tot mai puţini. Ca în viaţă: copil, tânăr şi adult –înconjurat de prieteni şi familia întreagă; pe masura ce înaintezi în vârstă se face tot mai mult gol în jurul tău, până când drumul vieţii, doar al tau, devine greu şi chinuitor, până să-ţi găseşti liniştea deplină. Asemeni etapelor din viaţă fiecare staţie dezvăluie alt peisaj pănă când, sus la Cruce, zările se deschid, iar cei ce ajung acolo, trăiesc un sentiment de regăsire de sine, de recunoştinţă, de comuniune cu Dumnezeu, mulţumind pentru viaţă și bucurându-se de frumuseţea munţilor Banatului. (Hardy Cvoica)