[FOTO] Ada Lupu Hausvater: După ce ne vom cultiva în interior, cu siguranţă şi în jurul nostru se vor schimba lucrurile

Regizorul şi managerul Teatrului Național din Timișoara a rămas în sufletul publicului reşiţean după ce a făcut, în calitate de regizor, spectacolul „Bucătăria” de Arnold Wesker, unul dintre cele mai bune puse în scenă la Reşiţa.

Prezent la evenimentul de vineri, Sebastian Dragomir-jurnalistul de la Radio România Reşiţa, a luat, în exclusivitate pentru ascultătorii şi cititorii site-ului radioului reşiţean, un interviu distinsei artiste şi manager, Ada Lupu Hausvater:

Noi avem un public, avem pe an în jur de 50.000 de spectatori din cei 350.000 de locuitori ai Timişoarei

Articol editat de Radio Resita, 29 octombrie 2017, 19:18

Regizorul şi managerul Teatrului Național din Timișoara a rămas în sufletul publicului reşiţean după ce a făcut, în calitate de regizor, spectacolul „Bucătăria” de Arnold Wesker, unul dintre cele mai bune puse în scenă la Reşiţa.

Prezent la evenimentul de vineri, Sebastian Dragomir-jurnalistul de la Radio România Reşiţa, a luat, în exclusivitate pentru ascultătorii şi cititorii site-ului radioului reşiţean, un interviu distinsei artiste şi manager, Ada Lupu Hausvater:

Noi avem un public, avem pe an în jur de 50.000 de spectatori din cei 350.000 de locuitori ai Timişoarei

 “Sunt bucuroasă pentru Teatrul Naţional, sunt bucuroasă pentru publicul din Timişoara, aşa cum sunt de fiecare dată când îmi recapăt încrederea că până la urmă cultura şi educaţia au un rol esenţial în societatea noastră şi se vede importanţa acestui fapt. Cred că Teatrul Naţional din Timişoara este unul dintre teatrele locomotivă, şi-a asumat şi îşi asumă în continuare un rol de deschizător de drumuri, păstrându-şi în acelaşi timp locul său, de a nu-şi aroga alte poziţii şi îşi doreşte în continuare să formeze oameni, caractere, să pună întrebări şi să-i convingă publicul să se întoarcă la teatru, pentru că prin teatru şi prin imaginaţie ne vom dezvolta şi vom deveni mai bogaţi.După ce ne vom cultiva în interior, cu siguranţă şi în jurul nostru se vor schimba lucrurile”.

În zilele noastre cultura şi businessul sunt antagonice…

”Poate că sunt, dar în acelaşi timp ceea ce  pot să spun despre teatru este că din  anul 2005 când am luat concursul, conduc teatrul de 12 ani, noi avem o evoluţie a publicului absolut spectaculoasă pe puncte clare. Teatrul Naţional a crescut, în acest timp o generaţie, copiii de atunci acum sunt studenţi şi mi se pare că într-un fel dezvoltarea se întâmplă într-o instituţie publică. Apropo de business, nu este un business, te îmbogăţeşte mai mult când oamenii iau bilete, vin în sală şi au aşteptări şi pleacă cu răspunsuri, cu întrebări, pe care să şi le confirme în viaţa de zi cu zi”.

Să vă întreb mai direct: întotdeauna oamenii de cultură sunt trişti că nu există fonduri pentru prioectele culturale, deşi suntem într-o zonă de dezvoltare economică şi nu se investeşte suficient în cultură…

”Vorbim despre legea sponsorizării, vorbim despre un Mecena care ar trebui să revină. Clar, ar trebui transformată acea lege de manieră ca oamenii de afaceri să investească şi să înţeleagă că merită, fiindcă numai investind poţi dezvolta iar legislaţia trebuie modificată, dar cred că necesită timp…”

În Timişoara consumatorii de teatru sunt aceleaşi personaje pe care le vedeţi la fiecare spectacol sau se rulează permanent?

”Noi avem un public, avem pe an în jur de 50.000 de spectatori din cei 350.000 de locuitori ai Timişoarei, ceea ce este undeva peste cât se estimează în barometrul cultural pentru o instituţie de spectacole.Nu vedem aceiaşi oameni, dar sigur avem spectatorii noştri fideli. Pentru mine a fost foarte important de la început ca publicul din Timişoara să îşi iubească teatrul lui”.

Ce înseamnă cele mai bune spectacole? Cele cu casa închisă?

”Cele mai bune sunt cele care şi formează, nu doar cumperi nume pe scenă, spectacle care formează opinii, personalităţi, asta mi se pare foarte important şi pentru mine a fost foarte important, cu toate riscurile, să lucrăm cu actorii noştri şi să dezvoltăm actorii noştri, pentru că avem actori foarte importanţi care s-au dezvoltat în toţi aceşti ani şi sunt foarte buni. Publicul vine pentru ei la teatru, după cum vine pentru anumite spectacole. Pentru noi orice subiect pe care-l facem are întotdeauna o ancoră în social, nu este niciodată pierdut în spaţiu”.

Să ne întoarcem la întrebare:ce părere aveţi despre legea sponsorizării?

”Că ar fi mununat să fie actualizată de maniera ca oamenii de afaceri să investească în teatru, în şcoli, în centre de cercetare, asta mi se pare obligatoriu în România. Nu ştiu de ce au trecut aşa de mulţi ani în care lucrurile au stagnat cumva, dar mi se pare obligatoriu ca această lege să fie funcţională, real, nu doar aşa bifată undeva”.

 Sebastian Dragomir;Anca Bica Bălălău

Nota redacţiei:

O parte din realizările omului de artă Ada Hausvater :

Regie:

1996 – Tigrul de Murray Schisgall (Teatrul Odeon)

1997 – Cântecul lebedei (Teatrul Naţional Iaşi)

1999 – M… Butterfly de David Henry Hwang (Teatrul Odeon)

2000 – Beatles!… Şi toată lumea era a mea de Sherman Macdonald (Teatrul Tineretului din Piatra-Neamţ)

2000 – N-avem bani! Nu plătim! de Dario Fo (Teatrul „Toma Caragiu” Ploieşti)

2001 – Împăratul muştelor de N. Williams după W. Golding (Teatrul Tineretului din Piatra-Neamţ)

2001 – Minciuna din mine de Sam Shepard (Teatrul Nottara)

2002 – Când Isadora dansa de Martin Sherman (Teatrul Naţional Chişinău)

2003 – Prăpăstiile Bucureştilor după Matei Millo (Teatrul Nottara)

2004 – Bucătăria de Arnold Wesker (Teatrul „G. Petculescu” Reşiţa)

2004 – Dansează… fetele Mundy! de Brian Friel (Teatrul Naţional Iaşi)

2004 – Un simplu joc fără urmări de Jean Dell şi Gerald Sibleyras (Teatrul „Toma Caragiu” Ploieşti)

2005 – Scrinul negru sau Manifestul broaştei ţestoase după George Călinescu (Teatrul Naţional Timişoara)

2006 – Mărturisiri – Viaţă de copil autist, scenariu propriu (Teatrul Naţional Timişoara)

2008 – Trei surori de A. P. Cehov (Teatrul Naţional Timişoara)

2008 – Seară de Crăciun (Teatrul Naţional Timişoara şi Opera Naţională Română Timişoara)

2011 – Eminescu (Teatrul Naţional Timişoara)

2011 – La răscruce de vânturi după Emily Bronte (Teatrul Național Cluj)

2011 – O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale (Teatrul Național Timișoara)

2012 – Copenhaga de Michael Frayn (Teatrul Național Timișoara)

2013 – Cei doi gentlemeni din Verona de W. Shakespeare (Teatrul Național Cluj)

2013 – Anna Karenina, adaptare de Helen Edmundson după Lev Tolstoi (Teatrul Național Timișoara)

2014 – Maria de Buenos Aires, muzica Astor Piazzolla, libretul Horacio Ferrer (Teatrul Național Timișoara)

2015 – Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război dramatizare de Ada Lupu, după Camil Petrescu [Teatrul Național Cluj]

2016 – Hamlet după W. Shakespeare [Teatrul Național Timișoara]

 Management:

– creează două noi săli de teatru în Timișoara – Sala 2, cu 250 de locuri și Studio Uțu Strugari, cu 50 de locuri

– recuperează pentru teatru două clădiri istorice abandonate: fostul manej imperial (Sala 2) și sinagoga desacralizată din cartierul Fabric – Sala Fabric, viitorul Centru European de Antropologie Multiculturală a Spectacolului

– include Teatrul Național în circuitul cultural european prin afilierea și participarea la rețele teatrale europene: European Theatre Convention, European Festival Association, organizarea întâlnirii europene a rețelei The Fence etc.

– organizează anual festivalul internațional de teatru din Timișoara – FEST-FDR (Festivalul European al Spectacolului Timișoara – Festival al Dramaturgiei Românești)

– orientează repertoriul Naționalului spre dramaturgia contemporană și spre formele contemporane de expresie artistică

– se preocupă cu precădere de rolul civic și social al Teatrului Național

– asigură tuturor producțiilor Teatrului Național un standard calitativ ridicat din punct de vedere artistic, tehnic și logistic

– realizează atelierele de producție „Fabrica de decoruri”, prima linie profesională de producție de decoruri din România

– este inițiatoarea primelor demersuri publice locale și naționale, care a dus la constituirea unei asociații civice al cărei scop principal este să facă toate demersurile necesare pentru ca Timișoarei să îi fie acordat în 2021 titlul de Capitală Culturală Europeană

Titluri științifice:

2011 – doctor în teatru, titlu acordat de Universitatea „George Enescu” Iași în urma susținerii tezei de doctorat cu titlul Sistemul de regie al lui Vsevolod Meyerhold și teatrul românesc contemporan. De la teorie la exemplificări scenice

Distincții:

2010 – senator de onoare al Univeristății de Vest, titlu acordat de senatul Universității de Vest Timișoara

2012 – Cavaler al Ordinului Artelor și Literelor, titlu acordat de Ministerul Culturii și Comunicației din Franța

2012 – Diplomă de excelență conferită de Universitatea de Vest – Facultatea de Muzică, Specializarea Artele Spectacolului – Actorie