În Austria, după ce două exit-polluri indică o victorie a dreptei şi alegerea celui mai tânăr cancelar din istoria ţării, cu o prezență la vot de 79 la sută, rezultatele sunt următoare:
Partidul Popular este creditat cu 30.2% dintre voturi, în timp ce Partidul Libertăţii (anti-imigrație) a adunat 26,8% din voturi, preferat de circa un sfert din electorat. Social-democrații s-au clasat la mică distanță pe locul al treilea, cu 26,3 la sută din sufragii.
Noul lider politic, Sebastian Kurz s-a născut 27 august 1986 ,la Viena și este un om politic austriac cu certe vederi de dreapta. Pe 16 decembrie 2013 a devenit ministru de externe, la vârsta de numai 27 de ani și era cel mai tânăr ministru din Europa.
A intrat în politică încă din adolescență și a fost nevoit să își întrerupă studiile la Drept pentru a urma această carieră. În anul 2013 a preluat funcția de secretar de stat pentru integrarea imigranților.
De rezultatul acestor alegeri depinde și soarta unui mare număr de români care muncesc legal în Austria
Coaliția anterioară, formată din conservatori și social-democrați, s-a destrămat în luna mai, când popularul ministru de externe Sebastian Kurz, în vârstă de 31 de ani, a devenit liderul OeVP. Austria se întoarce către dreapta, după un deceniu în care social-democraţii s-au aflat la putere. Partidul Popular revine pe primul loc în preferinţele de vot, iar tânărul său lider,Sebastian Kurz, are cele mai mari şanse să devină cancelar. Este foarte posibil ca noul guvern austriac să fie format din cele două partide de dreapta, Partidul Popular și Partidul Libertăţii, așa cum s-a întâmplat și în anul 2000.
Sebastian Kurz nu susţine planurile franco-germane de reformă ale UE iar ideile sale sunt aproape diametral opuse de cele ale lui Emmanuel Macron şi ale Angelei Merkel.
Liderul partidului, printre altele, vrea ca Austria să intre în grupul eurosceptic de la Vişegrad şi cere UE să ridice sancţiunile impuse Rusiei.
Atât Sebastian Kurz cât și liderul FPOe, Heinz Christian Strache, au pledat pentru o abordare mai restrictivă față de imigrația ilegală, după ce peste 130.000 de de migranți au cerut azil în Austria în anii 2015 și 2016, în contextul în care tara va deţine preşedinţia rotativă a Uniunii Europene, înaintea României, în ultima etapă a negocierilor pentru Brexit.
De rezultatul acestor alegeri depinde și soarta unui mare număr de români care muncesc legal în Austria.
Anca Bica Bălălău
