Fondul clasei are o îndelungată tradiţie în sistemul de învăţământ românesc. banii colectaţi de la părinţi vin să completeze sumele insuficiente alocate de stat şcolilor, astfel încât elevii să beneficieze de o educaţie în condiţii civilizate.
Cadrele didactice se feresc să mai strângă fondul clasei, considerat ilegal, dar părinţii se mobilizează chiar din primele zile de şcoală. Consumabilele – cum sunt colile ministeriale, tuşul pentru imprimantă, săpun sau hârtia igienică – sunt printre obiectele necesare desfăşurării procesului de învăţământ, pentru care de regulă şcolile nu au buget sau este foarte mic. Părinţii sunt conştienţi că ei vor fi cei care le vor achiziţiona. Deşi şcoala a început numai de o săptămână, fondul clasei deja a început să fie colectat de comitetul de părinţi din fiecare clasă. Nu există însă o sumă fixă pentru acest fond, aceasta poate fi de ordinul leilor sau zecilor de lei, în funcţie de şcoală sau statutul social al părinţilor. În alte clase, părinţii s-au angajat să facă astfel de cheltuieli prin rotaţie, în funcţie de necesităţi. În mijlocul controverselor legate de banii şi cadourile vărsate către şcoli şi pedagogi, există părinţi care au găsit soluţii legale pentru lipsa dotărilor din unităţile de învăţământ: înfiinţează asociaţii pentru care donează 2% din impozitul pe venit. În acest fel este rezolvată legal problema banilor pentru fondul clasei. La Timişoara de exemplu, la Liceul Carmen Sylva, familiile elevilor au decis să procedeze în acest fel.(Daniela Tudor)
Iată ce au declarat părinţii care aşteptau să-şi ia copiii de la şcoală:
