Fântâna cinetică din Reșița – motiv de dispută

Un grup de intelectuali ai Reșiței s-au decis să adreseze o scrisoare deschisă primarului Reșiței, domnul Ioan Popa, și membrilor Consiliului Local al Municipiului Reșița.

Articol editat de Valentina Adam, 22 mai 2017, 12:12

Redăm aici textul integral:

„Suntem un grup de cetățeni, locuitori ai Reșiței, care se declară nemulțumiți pentru o parte din intervențiile pe care doriți să le aplicați uneia dintre valorile artistice ale acestui municipiu și anume Fântâna cinetică, amplasată în partea centrală a orașului, operă de artă monumentală care aparține unui mare artist, sculptorul Constantin Lucaci.
Suntem informați despre lucrările pe care doriți să le realizați asupra fântânii. O bună parte sunt intervenții de reparare a sistemului de alimentare cu apă, de înlocuire a sistemului de pompe, înlocuiri de circuite electrice, curățarea bazinului de alge ș.a. Cu aceste intervenții, suntem pe deplin de acord. Pe lângă acestea însă v-ați propus și realizarea unei regii sonore, a unei scenografii de lumini, total străine obiectului de artă conceput inițial de artist.
Dorim să vă reamintim că autorul acestei opere de artă aparține meleagurilor noastre, fiind născut la Bocșa și este Cetățean de onoare al Reșiței și al Caraș-Severinului. A creat pentru România nouă fântâni cinetice din inox, amplasate în nouă orașe ale țării. Fântâna cinetică din Reșița, alături de celelalte fântâni cinetice, a adus sculptorului Constantin Lucaci și implicit României, în anul 1984, Premiul Herder, perceput drept un adevărat Nobel al Estului. Maestrul Lucaci a fost primul sculptor care a primit acest prestigios premiu acordat de Fundația Alfred Toepfher, cu sediul la Hamburg, Germania, și înmânat la Universitatea din Viena pentru artă și rezistență prin cultură. Valoarea operei sale a fost recunoscută și la Bienala de Artă de la Veneția, fiind singurul artist căruia i s-a permis o dublă participare în condițiile în care un artist putea să participe o singură dată în viață, precum și de Vatican, sub patronajul căruia a fost organizată o expoziție permanentă, un adevărat muzeu. Constantin Lucaci a rămas singurul artist român căruia Vaticanul i-a acordat această onoare.
Am invocat toate acestea spre a ne face înțeleși: Fântâna din centrul municipiului nostru care, odată cu decăderea industriei reșițene, a devenit simbolul Reșiței, nu are doar o valoare materială, ci deține un loc de cinste în istoria artelor contemporane românești și europene. Fântâna lui Lucaci a fost gândită într-un demers cinetic și joc de ape, unic. Aceasta „cântă” prin muzica apei, prin aripi de înger și columnă de apă care unește cerul și pământul. Respectând strădania artistului și a reșițenilor care l-au ajutat să o realizeze, fântâna trebuie să-și păstreze cinetismul, jocul de ape și muzica apei așa cum a fost concepută inițial. Opera și Artistul merită acest respect! Cum nimeni nu-și permite să modifice „Coloana infinitului” sau oricare altă lucrare recunoscută național sau mondial, tot așa nici administrația Reșiței nu ar trebui să intervină cu lumini și muzică implementată fântânii, transformând-o într-un spectacol de cabaret. Orice grefă, fie și cu luminile cele mai strălucitoare, cu muzică de cea mai bună calitate, încalcă drepturile de autor ale artistului, devine nefericită și transformă arta în kitsch.
Dacă administrația locală și-a propus ca prioritate a acestui oraș să ofere reșițenilor un spectacol de ape, pe muzică și lumini, cum e mereu invocată fântână de la Barcelona, foarte bine! Să construiască una nouă în condițiile în care se consideră că acesta este prioritatea Reșiței, nu să intervină asupra unei valori recunoscute internațional, devenită simbolul municipiului, încălcând în felul acesta și legislația.
Vă invităm să meditați asupra celor prezentate și să renunțați la proiectul de modificare a unei Opere Simbol. Așteptăm să răspundeți la bunele intenții ale semnatarilor acestei scrisori cu bune intenții și înțelepciune, fără orgolii și ambiții nemăsurate. Nenumărate sunt în lume fântânile care cântă pe jocuri stridente de lumini, aruncând din țevi anoste torente de apă, dar niciuna nu reprezintă o FÂNTÂNĂ SCULPTURĂ ca a noastră. O fântână care-și „cântă” povestea doar prin forța apei, poveste inconfundabilă care este a celor care au fost, sunt și vor rămâne AICI.”

Reșița 21 mai 2017
Semnează:

1. Ing. Mircea Popa, fost primar independent al Reșiței în trei legislaturi, unul dintre autorii morali ai Fântânii;
2. Ioana Mihăiescu, arhitect, specialist în opere de patrimoniu și artist plastic;
3. Prof. univ. dr. Mihail Deleanu, președintele Comitetului de Cultură în timpul realizării acestei Opere;
4. Cecilia Petrica, contabil șef la Comitetul de Cultură în timpul realizării Fântânii;
5. Dorina Sgaverdia, ziarist, autoarea romanului biografic „CONSTANTIN LUCACI. În căutarea Legendei Personale”;
6. Gheorghe Jurma, scriitor și editor, autorul nenumăratelor publicații, apărute la Editura Tim, care au consacrat „Fântâna lui Lucaci” drept simbol al Reșiței;
7. Nicolae Sârbu, poet, autorul unor cronici despre opera Maestrului Lucaci;
8. Octavian Doclin, poet, redactor șef al revistei „Reflex” în care au fost promovate Artistul și Opera;
9. Ion Bobeică, artist plastic, președintele Uniunii Artiștilor Plastici Filiala Caraș-Severin;
10. Ioan Prodan, sculptor;
11. Prof. univ. dr. Martin Olaru;
12. Caius Secărin, istoric;
13. Dr. Romeo Dumitrescu, medic chirurg, fost președinte al Consiliului Județean Caraș-Severin;
14. Nicolae Vlădulescu, poet, membru al USR, vicepreședinte al Asociației Fotografilor din Caraș-Severin;
15. Lidia Izvernariu, farmacist;
16. Stela David, farmacist;
17. Adrian Stepan, critic de artă, pensionar;
18. Florica Sanda Bogdan, profesor pensionar;
19. Ing. Anton Georgescu;
20. Costel Simedrea, poet;
21. Gheorghița Cojocaru, profesor pensionar;
22. Marius Hegheduș;
23. Doru Vlăsiuț, sculptor;
24. Petronela Sulea;
25. Gen (r) Adrian Marinescu, inginer, autorul unor cărți documentare despre Reșița.

La această listă au aderat și artiști plastici din București, cunoscători ai Operei Maestrului:

26. Ileana Victoria Dragomirescu, artist plastic, membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România, Filiala București;
27. Sanda Buțiu, artist plastic, membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România, Filiala București.