Expoziţie de istorie industrială: 245 de ani de la pornirea furnalelor de la Reşiţa

Muzeul Banatului Montan Reşiţa organizează o conferinţă ştiinţifică şi vernisajul expoziţiei de bază având ca temă istoria industrială a Banatului Montan în secolele XVIII-XX. Cele două evenimente sunt consacrate momentului pornirii furnalelor de la Reşiţa în iulie 1771.

Articol editat de Mirabela Afronie, 3 iulie 2016, 14:00

Conferinţa ştiinţifică se va derula luni 4 iulie între orele 9⁰⁰ – 13⁰⁰, fiind urmată de o lansare de carte. Ada Cruceanu, fosta directoare a Direcţiei pentru Patrimoniu şi Cultură Caraş-Severin, va prezenta după ora 13⁰⁰ volumul al cincilea al lucrării Volker Wollmann – Patrimoniul preindustrial şi industrial al României.

La conferinţa ştiinţifică participă istorici de primă mărime din România şi din Germania. Astfel, Volker Wollmann va susţine o prelegere despre „Evoluţia cuptoarelor de la Reşiţa oglindită în izvoarele arhivistice”, iar istoricul Costin Feneşan, din Bucureşti, fost director general al Arhivelor Naţionale ale României, propune o nouă abordare istoriografică cu privire la începuturile metalurgiei la Reşiţa. Profesorul universitar doctor Rudolf Gräf, un remarcabil specialist al istoriei STEG, va conferenţia pe teme de istorie socială şi confesională din perioada 1855-1920. Directorul general TMK, domnul doctor inginer Romulus Ion, prezintă câteva reflecţii cu privire la istoria oţelului.

Deschiderea expoziţiei permanente a Muzeului Banatului Montan va avea loc la orele 18⁰⁰. Colectivul muzeografic care a elaborat tematica şi a organizat expoziţia este format din Ligia Boldea, Livia Magina, Adrian Magina, Felician Velimirovici şi Dumitru Ţeicu. Sunt expuse piese de patrimoniu legate de minerit şi metalurgie, colecţionate începând din anul 1965 de Volker Wollmann, director al muzeului reşiţean în acea perioadă, activitate derulată până în momentul actual. Expoziţia de istorie industrială este susţinută cu piese primite – donate – în perioada recentă de la TMK şi CMB Bocşa. Donaţiile se dovedesc, încă o dată, principala sursă de creştere a patrimoniului cultural al muzeului din Reşiţa. Ele reprezintă, în opinia mea, un act de mecenat din partea unor ingineri ai industriei reşiţene, care au dorit perpetuarea tradiţiilor culturale şi industriale a oraşului de pe Bârzava în cadrul organizat al Muzeului Banatului Montan, instituţie care gestionează o parte semnificativă a patrimoniului istoric al judeţului.