Făşangul a fost îngropat demult, suntem în plin Post al Sfintelor Paşti, dar distracţia abia acum începe, fiindcă Reşiţa se va bate de-acum nu “cu pumnul în piept”, ci “cu cartea pe masă” pentru recunoaşterea unei adevărate comori în domeniul etnografiei. Puţin valorificate şi puse în evidenţă prin studii şi cercetări la faţa locului, tradiţiile de lăsatul secului contează pentru oamenii simpli doar ca distracţie în sine, măştile de carnaval cu semnificaţiile implicite cu atât mai puţin, însă în planul studiului şi aprofundării tematicii, orice informaţie devine preţioasă când e argumentată minuţios. Iată de ce, cartea Adelei Lungu Schindler “Practici carnavaleşti de lăsatul secului” e un câştig pentru cei interesaţi să studieze fenomenul şi să-l valorifice. Cartea, apărută la Editura “Tim” din Reşiţa, a fost lansată astăzi la Centrul “Banatica” al Bibliotecii Judeţene “Paul Iorgovici “, despre această importantă contribuţie etnografică fiind invitaţi să vorbească conf.univ.dr.Marcu Mihail Deleanu şi dr.Mircea Taban de la Muzeul Banatului Montan. Au lăudat curajul profesoarei Adela Schindler de a aborda un asemenea subiect, editorul fireşte, Gheorghe Jurma, dar şi prof.Gheorghe Popovici, de la Universitatea “Eftimie Murgu” din Reşiţa şi criticul de artă Ada D.Cruceanu care, interesată cu ani în urmă de temă, a subliniat că nu existau prea multe elemente pentru începerea unei asemnea lucrări etnografice. Concepută iniţial ca lucrare de masterat, cartea constituie o însemnată contribuţie în cercetarea fenomenului care, continuată şi îmbogăţită, poate deveni teză de doctorat. Gazda manifestării, Clara Constantin, managerul Bibliotecii Judeţene “Paul Iorgovici” a evidenţiat, de asemenea, colaborarea cu autoarea, profesoară de limba şi literatura română la Liceul Teoretic “Mircea Eliade” din Reşiţa, la diversele activităţi şi manifestări realizate împreună cu elevii săi. (Alexandra Gorghiu)
