În toamna anului 1918, Episcopul Valeriu Traian Frențiu, născut în Reșița, la 25 aprilie 1875 avea o bogată activitate cu miză națională, fiind unul din organizatorii Adunării Naționale din 3 noiembrie 1918 de la Lugoj.
Aici ține o impresionantă cuvântare în care se pronunță pentru unirea Banatului cu România, pentru întemeierea Consiliilor Naționale Române și a Batalionului Românesc. La 1 Decembrie 1918 participă la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, ca delegat al Diecezei de Lugoj. A fost ales membru în Marele Sfat Național Român, iar la 22 iulie 1919, întâmpina cu o însuflețitoare cuvântare Armata Română la intrarea acesteia în Lugoj:
“Marile evenimente și frământările istorice ale zilelor, ne-au adus momentul fericit dorit de veacuri de către toții fii neamului românesc, ca despre moartea noastră, noi și numai noi înșine, membrii ai națiunii române să hotărâm. Armatele care au ieșit învingătoare din războiul acesta, au adus în lume și învingerea morală a dreptului și a dreptății față de oprimarea politică, culturală și economică de până acum, smulgând puterea din mâinile stăpânilor din trecut și dând-o în mâinile popoarelor, care să declare liberi în fața lui Dumnezeu și a oamenilor, care e dorința lor.
La declararea voinței noastre, ne invită astăzi în apelul de sus Marele Sfat al Națiunii Române, forul cel mai înalt și singur competent de-a ocârmui treburile, care ne privesc pe noi, națiunea română din Ungaria și Transilvania. Când cu mare bucurie sufletească vă vestesc aceasta, pentru a nu lăsa nimica ce este de lipsă și de folos, ca această primă mare adunare liberă a noastră să fie cât mai măreață și să exprime în mod cat mai demn voința curată a națiunii române, deoarece acum ori niciodată avem să ne croim o altă soartă, o soartă mai bună, un viitor mai strălucit, vă rog, iubiți frați și vă îndemn cu toată insistența și dragostea mea părintească, ca având în vedere îndrumările marelui Sfat al Națiunii Române:
1. Toți purtătorii oficiilor protopopești să-și țină sfânta datorie de a lua parte la această Adunare Națională;
2. Cele două reuniuni învățătorești să-și aleagă cate 2 delegați;
3. Toți parohii să se îngrijească de alegerea delegaților reuniunilor (de cânt și pie) din parohiile lor;
4. Toți preoții să ia parte la organizarea alegerilor de delegați după fostele cercuri electorale, iar unde din orice motiv acești delegați n-ar putea fi aleși, să insiste ca fiecare comună să-și trimită câte un delegat al său la adunare;
5. Atât frații preoți cât și credincioșii să fie îndemnați a lua parte la adunare în număr cât mai mare, chiar și în cazul când nu ar fi aleși de delegați;
6. Spre a înlătura orice piedică din cale, prin acesta în ziua adunării dezleg în virtutea puterii mele arhierești deoparte pe frații preoți, care i-au parte la adunare și nu pot celebra acolo, de la datoria lor de a sluji Sfânta Liturghie, iar pe credincioșii participanți de la ascultarea ei în ziua numită; 7. Cei împiedicați a lua parte, să salute în scris sau telegrafic adunarea, să adere la hotărârile ce se vor lua, și adunându-se în biserică să invoce venirea darului Spiritului Sfânt asupra Adunării Naționale ca să se aducă cea mai fericită hotărâre pentru viitorul iubitei noastre națiuni române. Darul Domnului și Dumnezeului nostru sa fie cu voi cu toți. Amin“. (Lugoj, din ședința consistorială, ținută la 23 noiembrie 1918)
Negativul bustului Episcopului Martir dr. Valeriu Traian Frențiu a fost finalizat de către artistul plastic Eugen Petri și va fi turnat în bronz la București. Lucrarea este finanțată de către Primăria Municipiului Reșița, la propunerea primarului Ioan Popa și a Asociației Generale a Românilor Uniți, Greco – Catolici Doman – Reșița. Acesta va fi amplasat în parcul Episcop Martir Valeriu Traian Frențiu (fostul Cărășana), a transmis pentru Radio Reşiţa, preşedintele acestui for, Bogdan Andrei Mihele.
Sursa foto: Bogdan Andrei Mihele
