[UPDATE] „Zilele Schimbării la Faţă a Sârbilor din România” la Baziaş

Articol editat de Gerhard Chwoika, 19 august 2014, 19:00 / actualizat: 20 august 2014, 21:52

[UPDATE] Prima poartă de intrare a Dunării în România şi în Caraş-Severin, Baziaşul a găzduit în perioada 15 – 18 august 2014 ediţia cu numărul XXI a tradiţionalei manifestări „Zilele Schimbării la Faţă a sârbilor din România”, organizată de Uniunea Sârbilor din România. Cu acest prilej s-au desfăşurat o serie de acţiuni culturale, literare şi religioase pe linia Timişoara, Socol, Pojejena, Belobreşca şi Baziaş cu participarea unor personalităţi ale vieţii culturale şi literare, invitaţi din Serbia, Ungaria, Timişoara şi Reşiţa.

După primirea invitaţilor, Sâmbătă, 16 august, această amplă manifestare s-a deschis oficial la Consulatul general al Serbiei la Timişoara, unde a avut loc şi un meeting literar cu participarea poeţilor şi a scriitorilor timişoreni, iar duminică, 17 august, invitaţii Coloniei de arte de la Baziaş au vizitat localităţile sârbeşti de pe Clisura Dunării şi mănăstirile din zonă.

Cele mai importante momente s-au desfăşurat însă luni, 18 august, la Baziaş, programul cuprinzând un simpozion literar, slujba religioasă de sărbătoarea „Schimbării la Faţă” după ritul vechi, decernarea premiului „Marea diplomă de Baziaş”, o expoziţie documentară literară şi o seară de poezie.

Simpozionul literar cu tema „literatura din Caraş-Severin”a fost moderat de gazda manifestării, poetul Slavomir Gvozdenovici, deputat în Parlamentul României, care a declarat că miza întâlnirii scriitorilor sârbi şi români constă în revigorarea legăturilor de prietenie şi colaborare între oamenii de litere de pe ambele maluri ale Dunării. Scriitorul Gheorghe Jurma a susţinut un scurt istoric al literaturii cărăşene şi i-a prezentat pe scriitorii reşiţeni care au participat la această întâlnire literară : Costel Stancu, Nicolae Sârbu, Alexandra Gorghiu şi Gheorghe Zincescu, câteva din poeziile lor urmând să fie publicate în revistele literare din Serbia. De asemenea, Gheorghe Jurma a menţionat că în 2014 cenaclul „Semenicul” a împlinit 65 de ani de la înfiinţare, subliniind că Reşiţa continuă să fie recunoscută după sintagma „Oraşul cu poeţi”. Tot în cadrul mesei rotunde, care s-a desfăşurat în jurul orelor prânzului, poeţii sârbi şi români au recitat din creaţiile lor.

Seara a avut loc slujba de sărbătoarea „Schimbării la Faţă” oficiată de un sobor de preoţi în frunte cu P.S.Luchian, episcopul Budinului şi al Timişoarei care i-a binecuvântat pe toţi credincioşii adunaţi în curtea mănăstirii „Sfântul Sava”, a cărei biserică este atestată documentar în anul 1225. În prezenţa P.S.Luchian s-a decernat şi „Marea Diplomă de la Baziaş”, acordată anul acesta poetului Ivan Negrisorac din Novi Sad, redactor şef al revistei de literatură „Letopis Matice Srpske” care apare neîntrerupt din 1824 şi preşedintele celei mai vechi instituţii culturale sârbeşti, „Matica Srpska” înfiinţată la Budapesta în 1826, mutată din 1842 la Novi Sad. Cu acest prilej, poetului premiat i s-a publicat şi un volum de versuri traduse în limba română de Ioan Radin, Slavomir Gvozdenovici şi Lucian Alexiu, o selecţie reunită sub titlul „Conjuncţii” din trei antologii lirice reprezentative, carte apărută cu sprijinul Departamentului pentru Relaţii Interetnice al Guvernului României.

În toate cele patru zile ale acestei ample manifestări, Mina Matiaşevici din Cacak a susţinut momente muzicale de mare exprevitate, impresionând asistenţa cu vocea şi cântecele ei autentice din folclorul sârbesc.

Manifestările s-au încheiat cu muzică şi dans într-o petrecere dedicată comunităţii sârbeşti de pe Clisura Dunării şi cu o seară de poezie însoţită de o expoziţie documentar-literară dedicată poetului sârb Vladislav Petkovic Dis realizată la Centrul Cultural din Baziaş de Biblioteca din Cacak, Serbia. (Alexandra Gorghiu).

***

Peste 30 de scriitori și artiști plastici sârbi, maghiari şi români, dar și ai diasporei din Banatul istoric participă, la Baziaş la “Zilele Schimbării la Față a Sârbilor din România”, unul dintre cele mai importante și prestigioase evenimente spirituale și artistice în întreaga diasporă sârbă, care se organizează în fiecare an de către Uniunea Sârbilor din România.

Ajuns la cea de-a XXVIII-a ediție, evenimentul este susținut de Departamentul pentru Relații Interetnice al Guvernului României și Consulatul General al Serbiei și se desfășoară timp de cinci zile la Baziaș, unde se întâlnesc sârbi, protagoniști ai vieții spirituale din Serbia, Ungaria și România.

“Evenimentul a început la sfârşitul săptămânii trecute cu o seară a poeziei româno-sârbe, după care vom pleca la Baziaș, pe Clisura Dunării. Vom vizita mănăstirea Baziaș -ctitorită de Sfântul Sava, părintele spiritual al sârbilor și localități unde trăiesc etnici sârbi. Ediția din acest an se bucură de prezența scriitorului Ivan Negrișoraț – preşedintele Matica Srpska, cea mai veche instituţie culturală din Serbia, fondată la Budapesta în 1825 şi mutată la Novi Sad la 1842 – laureat al premiului literar “Marea diplomă de Baziaş”, a declarat Slavomir Gvozdenovici – deputat al minorității sârbe în Parlamentul României şi organizator al evenimentului.

Poetul Ivan Negrișoraț a punctat că “manifestările și recunoașterea activității sale literare confirmă legăturile dintre culturile și literaturile noastre, între scriitorii sârbi și români”.

Simpozionul transfrontalier de la Baziaş a fost dedicat, în cadrul ediţiei de anul acesta, literaturii din Caraş-Severin. Din Banatul montan, prezenţi la eveniment sunt poeţii şi oamenii de cultură cărăşeni: Alexandra Gorghiu, Costel Stancu, Gheorghe Zincescu, Nicolae Sârbu şi Gheorghe Jurma.

Potrivit organizatorilor, Colonia de Arte de la Baziaş este cel mai mare eveniment din Europa, unul asemănător mai fiind doar în rândul diasporei din Chicago. (Hardy Cvoica)

Reporterul Radio România Reşiţa,  Alexandra Gorghiu a fost prezentă la eveniment şi consemnează: