Decontări fictive în vestul ţării: O femeie de 80 de ani, tratată de… probleme sexuale
„Adevărul” a identificat o bătrână care spune că nu a văzut un alt doctor în afară de medicul de familie din sat, de unde nu a plecat de ani de zile.
Articol editat de Mirabela Afronie, 22 februarie 2016, 17:00 / actualizat: 23 februarie 2016, 6:54
Procurorii Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului General au trimis în judecată, la sfârşitul anului trecut, un dosar complex care vizează fraudarea bugetului Sănătăţii, cu sprijin din interior. Prin rechizitoriul de peste 2.000 de pagini au fost trimise în judecată patru persoane, printre care fostul şef al CJAS Timiş, Cristian Careba şi Eugenia Nicoară, patroană şi administrator a clinicii Selfmed. Potrivit procurorilor, clinica Dianei Nicoară a făcut deconturi fictive pentru sute de pacienţi, prejudiciul estimat fiind de aproape un milion de lei. Astfel, sute de persoane au acum calitate de martori în dosarul în care Diana Nicoară şi fostul şef al CJAS Timiş au fost trimişi în judecată.
Interceptările din dosar scot la iveală faptul că unul din serviciile de bază „furnizate” de clinica Dianei Nicoară era planning-ul familial, iar patroana clinicii private, la rândul ei medic, făcând tot ce poate pentru a face „fabrica” să funcţioneze: „Murim fără astea”, arată Diana Nicoară într-una dintre interceptări. „Nu vezi că murim fără astea, fără planning. Ce dracu facem? Nu ne mai găsim rostul”, arată Diana Nicoară potrivit unei stenograme din dosar.
Procurorii care i-au trimis în judecată pe şef al CJAS Timiş şi a patroanei de la clinica Selfmed au explicat în rechizitoriu că Diana Nicoară şi-a permis să fraudeze bugetul de stat beneficiind de protecţia lui Cristian Careba, ajuns cu sprijinul lui Cristian Buşoi, şef în cadrul Direcţiei Antifraudă din cadrul CNAS. „Profitând de relaţia de prietenie cu inculpatul Careba Călin Cristian şi de faptul că, în calitate de Preşedinte-Director General al Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Timiş sau de coordonator regional în cadrul Direcţiei Generale Monitorizare, Control şi Antifraudă, acesta asigura protecţia celor două societăţi (n.r. firmele care deţineau clinica Selfmed) împotriva unor verificări temeinice a realităţii serviciilor medicale raportate, în perioada 2010 – iunie 2014 inculpata, în calitate de reprezentant legal al celor doi furnizori de servicii medicale, a raportat şi decontat de la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate servicii medicale fictive, în acest fel asigurându-se sporirea veniturilor celor două societăţi comerciale”, au arătat procurorii Parchetului General. Rechizitoriul scoate la iveală şi modul în care erau identificaţi pacienţii ce „beneficiau” de tratament la clinica privată Selfmed. Potrivit rechizitoriului, „ţintele” erau vânate din trei surse principale: din evidenţele medicilor de familie ce îşi desfăşurau activitatea în cadrul SC Selfmed SRL sau SC Selfmed Clinique SRL, din Condicile de consultaţii ale unor medici care, întrucât erau plătiţi în funcţie de numărul de consultaţii acordate, erau dispuşi ca, în vederea creşterii numărului de consultaţii şi, implicit, al veniturilor, să facă deplasări în localităţi aflate în vecinătatea Timişoarei şi din baza de date a unor firme cu care SC Selfmed SRL sau SC Selfmed Clinique SRL încheiase contracte de medicină a muncii, pe care SC Selfmed SRL sau SC Selfmed Clinique SRL le obţineau cu ocazia vizitei medicale acordată din trei în trei ani.
