Decizie neaşteptată în dosarul MIKE Security: Inculpaţii au fost lăsaţi liberi

De asemenea din gruparea infracţională mai făceau parte persoane care aveau diverse roluri în firmă, ca de exemplu recrutarea de persoane dispuse să înfiinţeze societăţi comerciale fantomă sau asigurarea legăturii între membrii grupării.

Gruparea infracţională ar fi fost sprijinită de persoane din cadrul autorităţilor statului, funcţionari bancari, persoane care, cu bună ştiinţă ar fi acceptat să fie înfiinţate firme pe numele sau la adresa lor sau persoane care ar fi acceptat transferul unor bunuri în scopul ascunderii provenienţei acestora sau a evitării luării unor măsuri procesuale. Liderul grupării ar fi coordonat şi una-două societăţi comerciale care desfăşurau o activitate comercială relativ corectă şi care participa şi de regulă câştiga licitaţii având ca obiect asigurarea pazei la diferite obiective.

Articol editat de Mirabela Afronie, 3 februarie 2016, 16:04 / actualizat: 3 februarie 2016, 18:20

Curtea de Apel Timişoara a înlocuit măsura arestului preventiv pentru 30 de zile cu cea a controlului judiciar. Aceeaşi soluţie a fost dată şi în cazul administratorului Pad Consult, Florel Tănăsie şi a juristei Olivia Matei.

„La Curtea de Apel Timişoara s-a judecat astăzi contestaţia formulată de către cei trei inculpaţi care au fost arestaţi joi de Tribunalul Caraş-Severin. Instanţa, în urma deliberării, a admis contestaţia formulată de cei trei inculpaţi, a respins pe fond propunerea de arestare preventivă şi a luat măsura controlului judiciar, cu interdicţia de a părăsi ţara şi de a lua legătura între ei, pe o perioadă de 60 de zile„,  ne-a declarat Cosmin Bolosin, avocatul lui Florel Tănăsie.

Prejudiciul în acest dosar este estimat la 25 milioane de lei şi potrivit DIICOT a fost creat cu ajutorul unor firme-fantomă, facturi false şi patroni-paravan.

Citeşte pe aceeaşi temă:

[su_posts template=”templates/teaser-loop.php” id=”167440″ posts_per_page=”5″ taxonomy=”link_category” tax_operator=”0″ order=”desc” orderby=”none”]

Din cercetări a reieşit că, liderul grupării ar fi condus „din umbră” întreaga activitate infracţională, cu ajutorul unor persoane apropiate, care ar fi avut sarcina să monitorizeze punerea în aplicare a dispoziţiilor. Membrii ar fi lucrat  iniţial  în firma „mamă”, însă ulterior,  din dispoziţia liderului, ar fi fost folosiţi ca administrator sau asociaţi ai unor societăţi comerciale, multe din ele de tip ,,fantomă”.

De asemenea din gruparea infracţională mai făceau parte persoane care aveau diverse roluri în firmă, ca de exemplu recrutarea de persoane dispuse să înfiinţeze societăţi comerciale fantomă sau asigurarea legăturii între membrii grupării.

Gruparea infracţională ar fi fost sprijinită de persoane din cadrul autorităţilor statului, funcţionari bancari, persoane care, cu bună ştiinţă ar fi acceptat să fie înfiinţate firme pe numele sau la adresa lor sau persoane care ar fi acceptat transferul unor bunuri în scopul ascunderii provenienţei acestora sau a evitării luării unor măsuri procesuale. Liderul grupării ar fi coordonat şi una-două societăţi comerciale care desfăşurau o activitate comercială relativ corectă şi care participa şi de regulă câştiga licitaţii având ca obiect asigurarea pazei la diferite obiective.

Ulterior, sub diverse modalităţi, această activitate ar fi fost transferată către societăţile comerciale de tip fantomă, care nu ar fi plătit niciun fel de impozite la staţ fiind utilizate temporar, iar ulterior radiate. Ulterior angajaţii societăţilor ”curate” ar fi fost transferaţi către societăţile ”fantomă”, în baza unor contracte, în care acestea din urmă ar fi preluat şi obligatiile fiscale aferente, fără a încasa însă niciun profit din această activitate comercială aparent legală (închirierea de forţă de muncă).