Puteam fi noi, voi… s-a întâmplat să fie ei… Și acum vorbesc despre toți cei care se bucură, apreciază și le place să participe la un concert rock live, indiferent unde, cum și de ce are loc evenimentul respectiv.
Solidaritatea, doliul, nu poate reconfigura întâmplările de noaptea trecută, dar poate arăta lumii și, mai mult decât atât, nouă înșine că încă suntem umani.
Chiar dacă durerea familiilor și prietenilor care au pierdut persoane dragi în clubul Colectiv nu poate fi alinată prea mult, este datoria noastră, a tuturor, să încercăm să fim alături de aceștia! După un bilanț de 27 de tineri morți și 146 de răniți, trebuie să ne gândim că sunt mii de oameni care suferă, fiind indirect legați de tragedia întâmplată.
Tineri ca mine și-au pierdut viața, tineri ca noi au rămas fără vedere, zeci de tineri suferă dureri cumplite…
Nu noi trebuie să facem justiția, nu noi trebuie să căutăm vinovați… Este pentru prima oară, de când sunt capabil să acumulez amintiri, când pot să spun că sunt mândru de autoritățile care sunt responsabile să intervină în astfel de situații.
”N-aș putea da vina pe nimeni, un om a murit lângă mine, eu trăiesc” a declarat un tânăr care s-a aflat în clubul Colectiv noaptea trecută.
Ce trebuie și putem face noi, este să fim solidari și în continuare, și în măsura în care fiecare dintre noi, în mod individual dar si colectiv, putem să prevenim pe viitor astfel de tragedii, să o facem!
De ce doliu național?… Pentru că victimele celei mai mari tragedii din lume petrecute într-un club, în ultimii doi ani, puteam fi și suntem noi! Sunt prietenii noștri și cei cu care rezonăm.
Mobilizare de forțe fără precedent!
Din păcate tragedia petrecută a trebuit să dovedească faptul că solidaritatea încă este parte a fiecăruia dintre noi! Echipajele de intervenție, responsabilii din funcțiile de conducere ale statului, taximetriști, medici, polițiști, jurnaliști, oameni de rând, au pus umăr la umăr și au dat un exemplu de ”așa da”, tuturor cârcotașilor și cusurgiilor.
În astfel de momente ne vine atât de ușor să arătăm cu degetul, să tragem concluzii și să indicăm vinovați. Este atât de firesc pentru fiecare să spună ce și cum ar fi trebuit făcut ca să nu se ajungă la o asemenea tragedie. Și totuși nu este deloc firesc și după opinia mea, dovada, că responsabilii care se ocupă din punct de vedere legal de caz sunt în căutarea unor soluții reale, a apărut încă din primele momente ale tragediei printr-o mobilizare de forțe fără precedent în România postcomunistă.
După cum spuneam mai devreme tot ce trebuie să facem este să învățăm și să luam în serios pe viitor toate măsurile de precauție în orice domeniu activăm!
Nu avem nevoie de revoluții, de alte cluburi arse, de biserici în flăcări sau de oameni, ori prunci carbonizați, ca să înțelegem că așa ceva se poate evita în viitor. Nimeni nu are nevoie acum de mustrările mulțimilor, ci de susținerea venită din partea acestora! Solidaritate care din fericire există și se manifestă! În rest… cuvintele sunt de prisos… doliu și atât…
Ovidiu Babolea
Foto: www.bzi.ro
