Consiliul Local Caransebeș nu a decis soarta sălilor de jocuri: nici interzicerea, nici taxarea suplimentară nu au fost aprobate

Consiliul Local Caransebeș nu a reușit să adopte niciunul dintre proiectele privind reglementarea jocurilor de noroc în municipiu. Aleșii locali au dezbătut atât varianta interzicerii totale a sălilor de jocuri și caselor de pariuri, cât și propunerea primarului Felix Borcean de taxare suplimentară. Mai exact printr-o taxă locală anuală de 1.500 de lei pe metrul pătrat.

Articol editat de Valentina Adam, 27 mai 2026, 06:00 / actualizat: 27 mai 2026, 10:38

Ședința Consiliului Local Caransebeș a adus dezbateri aprinse pe tema jocurilor de noroc, a caselor de pariuri și a sălilor de tip slot-machine. Discuțiile au vizat atât impactul social al acestor activități, cât și posibilitatea ca administrația locală să obțină venituri importante la buget printr-o taxare mai mare.

Primul proiect supus atenției aleșilor locali a fost inițiat de consilierul local Dragoș Curelea și prevedea interzicerea totală a caselor de pariuri, a sălilor de jocuri și a altor activități similare, inclusiv a celor aparținând Loteriei Române. Proiectul nu a întrunit însă numărul necesar de voturi pentru a fi adoptat.

Ulterior, consilierii au discutat proiectul propus de primarul Felix Borcean. Acesta nu prevedea interzicerea activității, ci introducerea unei taxe locale anuale de 1.500 de lei pe metrul pătrat pentru spațiile în care funcționează jocuri de noroc tradiționale, slot-machine, pariuri și agenții loto.

Taxă de 1.500 lei/mp/an pentru sălile de jocuri din Caransebeș

Potrivit amendamentului prezentat în ședință, articolul privind taxa locală anuală pentru obținerea autorizației de funcționare urma să fie modificat. Taxa ar fi fost calculată în funcție de suprafața spațiului în care se desfășoară activitatea, la nivelul de 1.500 de lei pe metrul pătrat pe an.

Primarul Felix Borcean a explicat că această taxă ar fi înlocuit alte prevederi considerate problematice, inclusiv taxa de 500 de lei pe metrul pătrat pe an și taxa suplimentară pe aparat. În noua variantă, operatorii nu ar mai fi plătit în funcție de numărul aparatelor, ci exclusiv în funcție de suprafața spațiului.

„Asta este singura taxă. Nu mai există altă taxă”, a precizat edilul.

Restricțiile de zonă au fost eliminate din proiect

Una dintre cele mai controversate modificări a vizat eliminarea restricțiilor de zonă. În forma amendată, operatorii economici care își desfășoară în prezent activitatea în municipiul Caransebeș ar fi putut continua să funcționeze în spațiile deținute la data aprobării regulamentului.

De asemenea, noii operatori ar fi putut desfășura activitatea pe raza municipiului în funcție de spațiile fizice disponibile. În același timp, anexa care cuprindea harta locațiilor sau zonelor permise urma să fie abrogată.

Felix Borcean a susținut că impunerea unor distanțe față de școli, biserici sau alte instituții ar duce, în practică, la o interzicere mascată a activității. Asta deoarece Caransebeșul este un oraș aglomerat, iar astfel de condiții ar fi greu de aplicat.

„Nu am cum să pun 500 de metri sau chiar și 300 de metri, că nu avem unde să le regrupăm”.

Primarul invocă venituri de aproximativ 3 milioane de lei anual la bugetul local

Argumentul principal al primarului Felix Borcean a fost cel administrativ și financiar. Edilul a susținut că aplicarea taxei ar putea aduce la bugetul local venituri suplimentare de aproximativ 3 milioane de lei anual.

Potrivit acestuia, banii ar putea fi utilizați pentru tabere pentru copii, proiecte sociale, activități culturale, susținerea sportului local sau sprijin pentru biserici.

„Din punct de vedere administrativ, un venit suplimentar la bugetul local de circa 3 milioane pe an ar aduce mai multe beneficii”.

Primarul a mai arătat că, în cazul unei interdicții totale, municipiul nu ar pierde doar aceste venituri, ci ar fi afectate și locurile de muncă din domeniu. În dezbatere s-a vorbit despre aproximativ 200–300 de persoane implicate direct sau indirect în această industrie, de la angajații sălilor de jocuri până la proprietarii spațiilor și alte firme din lanțul economic.

„A rămas doar taxa și coafarea intrării”

O parte dintre consilieri a criticat forma finală a proiectului, susținând că acesta a fost modificat substanțial față de discuțiile inițiale. Aceștia au arătat că, în realitate, proiectul nu mai limitează prezența jocurilor de noroc în oraș, ci doar introduce o taxă mai mare și obligații privind aspectul exterior al locațiilor.

În cadrul dezbaterii, unul dintre reproșurile formulate a fost că „nu s-a respectat nimic din ce s-a discutat”, Și proiectul ar fi rămas, în esență, la ideea de a lua „1.500 de lei” și de a obliga operatorii să își „coafeze intrarea”.

Acestia au insistat asupra necesității unor restricții reale față de școli, zone rezidențiale, instituții publice și spații intens circulate, pentru a proteja copiii și tinerii de expunerea la jocurile de noroc.

Reclamele la jocurile de noroc ar fi urmat să dispară

Un punct menținut în proiectul primarului viza eliminarea reclamelor vizibile ale sălilor de jocuri. Felix Borcean a precizat că vitrinele și elementele publicitare de pe geamuri trebuie eliminate sau modificate, astfel încât impactul vizual asupra orașului să fie redus.

„Reclamele, sigur că vor dispărea”, a afirmat primarul, precizând că această obligație rămânea în regulament.

Cu toate acestea, opoziția a susținut că o simplă modificare estetică nu rezolvă problema de fond, respectiv prezența jocurilor de noroc în apropierea zonelor frecventate de copii și tineri.

Dispută pe tema consultării cetățenilor

Un alt punct tensionat al ședinței a vizat consultarea publică. Unii consilieri au susținut că administrația ar fi discutat în special cu operatorii din domeniu, nu și cu cetățenii.

Primarul Felix Borcean a respins acuzațiile. El a subliniat că proiectul s-a aflat în dezbatere publică. Edilul a mai arătat că aleșii locali au fost votați de cetățeni pentru a lua decizii în numele comunității și că nu poate fi organizat un referendum sau un sondaj pentru fiecare proiect de hotărâre.

„Noi, cei 19 plus primarul, ne-au votat cetățenii ca să luăm niște decizii în numele lor”, a spus Borcean.

Un al treilea proiect rămâne în dezbatere publică

În paralel, un al treilea proiect, inițiat de consilierii liberali, se află în continuare în dezbatere publică. Acesta propune interzicerea autorizării și funcționării sălilor de jocuri și pariuri la mai puțin de 300 de metri de zone rezidențiale, instituții publice, școli și alte zone intens circulate.

Primarul a susținut însă că o asemenea prevedere ar face imposibilă funcționarea activităților de profil în Caransebeș, din cauza configurației orașului și a lipsei unor spații în care operatorii să poată fi relocați.

Niciun proiect nu a trecut de vot

Nici proiectul privind interzicerea totală a jocurilor de noroc, nici proiectul propus de primarul Felix Borcean privind taxarea acestora nu au întrunit majoritatea necesară pentru adoptare.

Dezbaterea rămâne deschisă în Consiliul Local Caransebeș, între două abordări diferite. Interzicerea sau limitarea drastică a jocurilor de noroc, pe de o parte, și acceptarea funcționării acestora, dar cu taxare mai mare și reguli estetice, pe de altă parte.

Miza este dublă: protecția comunității, în special a tinerilor și impactul economic asupra bugetului local și asupra locurilor de muncă din domeniu.

Urmărește-ne și pe Google News