Comisia Europeană introduce o acțiune în justiție împotriva României pentru nerespectarea legislației UE privind deșeurile miniere și anume, deșeurile provenite din extracția, tratarea și stocarea resurselor minerale, precum și din exploatarea carierelor.
Cazul se referă la iazul Boșneag, un iaz de decantare de 102 hectare în care au fost deversate deșeuri provenite din exploatarea minelor de cupru și zinc din Moldova Nouă, România, și care este, în prezent, aproape complet abandonat. Iazul este o sursă majoră de poluare, răspândind pulberi toxice care prezintă riscuri semnificative pentru sănătatea umană și pentru mediu. România a fost de acord să ia măsuri pentru a soluționa problema, însă progresele au fost insuficiente. Având în vedere gravitatea riscului în acest caz și la recomandarea comisarului pentru mediu, domnul Janez Potočnik, Comisia introduce o acțiune împotriva României la Curtea de Justiție a UE, în scopul de a se asigura că sunt luate măsuri corective mai rapid.
Comisia a lansat o acțiune în constatarea neîndeplinirii obligațiilor împotriva României pe această temă, printr-o scrisoare de punere în întârziere transmisă în octombrie 2012, care a fost urmată de un aviz motivat în februarie 2014. În răspunsul său, România a acceptat faptul că iazul Boșneag rămâne sursă de poluare în timpul perioadelor cu vânt puternic și a recunoscut necesitatea unor măsuri corective. Deși s-au propus unele măsuri, inclusiv, de exemplu, un sistem de irigare, nu s-au luat încă măsuri concrete.
În temeiul legislației UE, statele membre au obligația să se asigure că deșeurile miniere sunt gestionate astfel încât sănătatea umană să nu fie pusă în pericol și fără să se utilizeze procedee sau metode care pot pune în pericol mediul, în special fără a constitui un risc pentru apă, aer, sol, faună și floră. În același timp, trebuie depuse eforturi atente pentru a evita producerea de neplăceri din cauza zgomotului sau mirosului; totodată, peisajul și locurile de interes special nu trebuie afectate în mod negativ. De asemenea, statele membre trebuie să ia măsurile necesare pentru interzicerea abandonului, aruncării sau depozitării necontrolate a deșeurilor miniere, chiar și după închiderea instalației de tratare a deșeurilor, luând toate măsurile de precauție pentru a limita riscurile pentru sănătatea publică și pentru mediu care sunt legate de funcționarea instalațiilor de tratare a deșeurilor miniere.
18.000 de oameni din Clisura Dunării suferă, în fiecare zi cu vânt puternic, din cauza poluării cu praf provenit de la iazurile de decantare uscate ale fostei întreprinderi miniere, poluarea depăşind, de multe ori, de 200 de ori limita maximă admisă la pulberi în suspensie.
Mult praf, amestecat cu steril şi metale grele (Cupru, Zinc, Mangan, Plumb), de pe iazul de decantare Tăuşani–Boşneag al societăţii Moldomin SA, s-a abătut, din nou, zilele trecute, peste locuitorii din Clisura Dunării. Aşa se întâmplă de opt ani, de când, în 2006 s-a ales praful de mineritul românesc, la Moldova Nouă, la propriu, iar instalaţiile de aspersoare care udau iazurile de decantare au fost furate. Cum au fost furate şi instalaţiile de irigaţii din câmpiile româneşti.
Dar asta e o altă poveste, un alt subiect! Renunţarea la exploatarea cuprului dintr-un zăcământ cu concentraţie de 0,3%, aproximativ 500 de milioane de tone, tocmai acum, când preţul minereului pe plan mondial aduce profit maxim şi nu mai necesită subvenţii din partea statului, poate fi, evident, un subiect de anchetă jurnalistică. Şi nu numai!
În curţile de pe Strada Dunării problemele se pun altfel. Oamenii spun că atunci cînd bate vîntul nu poţi vedea pe stradă de la un colţ la celălalt. Kaiţa Liubivoievici a scos trei găleţi de praf numai de pe terasa casei. Alte trei găleţi mai sunt, încă, pe acoperiş, prin pod, pe pereţi. Acum, e singur, după ce soţia i-a murit de cancer pulmonar. A obosit să cureţe, iar şi iar, şi iar o dată la două-trei zile, când Koşava se pune pe suflat în Clisura Dunării.
Doctor în ingineria mediului, Cornel Sturza-Popovici, preşedintele Grupului Ecologic şi de Colaborare NERA, un ONG care monitorizează atent situaţia de mediu din zonă, spune că uneori, limita maximă admisă la pulberi în suspensie este depăşită şi de 200 de ori! De obicei, atunci când vântul depăşeşte 40 de km. pe oră, limitele poluării cu praf sunt depăşite de peste 70 de ori!
Garda de Mediu Caraş-Severin sancţionează periodic S.C. Moldomin SA Moldova-Nouă cu amenda maximă de 100.000 de lei. Banii trec din buzunarul Ministerului Economiei în cel al Ministerul Mediului. Poluarea rămâne! Moldomin ar deţine circa 30% din rezervele de cupru ale României. Compania a acumulat datorii de peste 260 mil. lei în principal către stat. în urmă cu 10 ani, Moldomin avea peste 2.000 de angajaţi, iar în prezent mai are cîteva zeci de salariaţi. Tona de cupru a explodat în ultimii doi ani de la 2.700 $ la 10.000 $ din cauza Chinei! Valoarea rezervelor de cupru ale României este estimată la 5-10 miliarde de euro la preţurile actuale. Din cupru se fabrică conducte şi cabluri. În martie 2011, cînd cotaţia cuprului a atins un nivel record de 10.000 de dolari/tonă, specialiştii estimau că rezervele de cupru ale Moldomin, care pot fi exploatate, ar putea valora 1 mld. euro, echivalentul a 100.000 de tone de cupru, iar în urma valorificării acestei cantităţi s-ar putea obţine un profit de 300-400 mil. euro.
În prezent preţul cuprului cu livrare imediată, de la bursa din Londra, se învîrte în jurul nivelului de 8.700 de dolari/tonă, după ce cotaţia a dat înapoi pe fondul temerilor investitorilor privind încetinirea economiei globale, însă se menţine încă peste nivelurile de dinainte de începerea crizei.
