CNSAS publică în premieră cifrele exacte ale Securității comuniste. În Caraș-Severin erau 128 de cadre

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a făcut publice date exacte privind dimensiunea aparatului Securității la finalul regimului comunist. Potrivit documentelor datate 24 septembrie 1988, Departamentul Securității Statului avea, la nivel național, 14.629 de angajați. În Caraș-Severin, Inspectoratul Județean de Securitate număra 128 de cadre: 107 bărbați și 21 de femei.

Articol editat de Valentina Adam, 15 septembrie 2026, 06:34

Datele provin din documente originale aflate în dosarul A.C.N.S.A.S. Cab I.V.40 – Cabinet Iulian Vlad și oferă o imagine detaliată asupra aparatului represiv al statului comunist în ultimii ani ai regimului Nicolae Ceaușescu.

Securitatea avea 14.629 de angajați în 1988

Potrivit datelor prezentate de CNSAS, efectivul total al Departamentului Securității Statului era de 14.629 de angajați, cifră obținută prin însumarea celor 8.760 de angajați din aparatul central și Trupele de Securitate cu cei 5.869 de angajați ai aparatului teritorial.

În acest total era inclus și personalul muncitor civil, aproximativ 1.200 de persoane fără grad militar. Era vorba despre muncitori calificați și tehnicieni, angajați în ateliere de producție și întreținere a tehnicii operative speciale, șoferi, personal administrativ, specialiști în telecomunicații, constructori, angajați ai gospodăriilor anexe și tipografiei, dar și personal de secretariat.

Din punct de vedere geografic și operațional, aparatul era împărțit între structurile centrale din București, Trupele de Securitate și structurile teritoriale din județe și din Municipiul București.

Aparatul central al DSS avea 6.023 de cadre, reprezentând 41,17% din total.

Trupele de Securitate aveau 2.737 de cadre, respectiv 18,71% din total.

Aparatul teritorial, format din cele 40 de județe și Securitatea Municipiului București, avea 5.869 de cadre, adică 40,12% din total.

Caraș-Severin: 128 de cadre ale Securității

În Caraș-Severin, Inspectoratul Județean de Securitate avea, la 24 septembrie 1988, 128 de cadre, dintre care 21 de femei și 107 bărbați.

Județul se afla în categoria inspectoratelor care aveau între 95 și 129 de cadre.

Prin comparație, cele mai mari efective teritoriale se găseau în București și în județele considerate importante din punct de vedere strategic, economic sau de frontieră.

Securitatea Municipiului București avea 557 de cadre, dintre care 58 de femei și 499 de bărbați.

În județul Constanța erau 285 de cadre, în Timiș – 271, în Prahova – 261, în Cluj – 251, iar în Brașov – 212.

CNSAS arată că cele 40 de inspectorate județene însumau 5.312 cadre, media fiind de aproximativ 132 de cadre pe județ, efectivele fiind adaptate importanței economice și strategice a fiecărei zone.

Timiș avea 271 de cadre, Arad – 154, Hunedoara – 184

În vestul țării, diferențele între județe erau considerabile.

Timiș avea 271 de cadre, dintre care 49 de femei și 222 de bărbați. Potrivit prezentării CNSAS, era un județ de frontieră sensibil, puternic monitorizat.

Hunedoara avea 184 de cadre, dintre care 32 de femei și 152 de bărbați, în contextul importanței Văii Jiului și a combinatelor metalurgice.

Bihor avea 169 de cadre, iar Arad 154 de cadre.
În comparație, Caraș-Severin, cu cele 128 de cadre, se situa ușor sub media de aproximativ 132 de cadre calculată pentru cele 40 de inspectorate județene.

Ce structuri avea Securitatea

Documentele arată și modul în care era organizat aparatul operativ al Securității.

Direcția I – Informații Interne avea 103 angajați în structura centrală și se ocupa de coordonarea, analiza și sintetizarea informațiilor politice, sociale și culturale. Potrivit CNSAS, menirea acestei structuri era supravegherea populației din perspectiva conformării ideologice. În teritoriu îi corespundea Serviciul I.

Direcția II – Contrainformații în sectoarele economice avea 152 de angajați la nivel central și urmărea marile obiective economice strategice și ministerele. La nivel local, structurile sale supravegheau fabrici, uzine, combinate, IAS-uri și infrastructura economică regională.

Direcția III – Contraspionaj avea 213 angajați și se ocupa, între altele, de monitorizarea reprezentanțelor străine și a rețelelor de spionaj extern.

466 de angajați pentru interceptări și 745 pentru filaj

Unitatea Specială „T”, responsabilă de interceptări și ascultări, avea 466 de angajați la nivel central. În teritoriu, cadrele deserveau aparatura locală de ascultare a telefoanelor și de control ambiental.

Una dintre cele mai mari structuri era Unitatea Specială „F”, responsabilă de filaj, observație stradală și investigații. Aceasta avea 745 de angajați, cadrele fiind organizate în echipe mobile destinate urmăririi directe a persoanelor considerate periculoase de regim.

Pentru controlul corespondenței funcționa Unitatea Specială „S”, cu 356 de angajați la nivel central. În județe, activitatea era realizată prin birouri sau compartimente speciale „S”, amplasate, potrivit CNSAS, de regulă în secret în incinta marilor oficii poștale județene.

Peste 2.200 de femei lucrau în Securitate

La 24 septembrie 1988, în Departamentul Securității Statului lucrau 2.297 de femei, reprezentând 15,70% din totalul angajaților.

Distribuția era următoarea:

• aparatul central – 954 de femei, adică 15,83% din personal;
• Trupele de Securitate – 254 de femei, respectiv 9,28%;
• structurile teritoriale – 1.089 de femei, reprezentând 18,55%.

Per ansamblu, 84,30% dintre angajații Securității erau bărbați.

Accesul femeilor la poziții de conducere era însă extrem de redus. La nivel național, numai 0,95% dintre femeile din Securitate dețineau o funcție de conducere, în timp ce 99,05% ocupau funcții de execuție.

În aparatul central, 11 dintre cele 954 de femei ocupau funcții de conducere, iar în structurile teritoriale alte 11 femei se aflau în poziții de conducere. În Trupele de Securitate, niciuna dintre cele 254 de femei nu ocupa o asemenea funcție.

În total, în întregul aparat al Securității existau 22 de femei în funcții de conducere.

Cele mai mici efective județene ale Securității

La polul opus marilor inspectorate se aflau județele cu mai puțin de 95 de cadre.

Tulcea avea 94 de cadre, Botoșani – 93, Vrancea – 91, Harghita – 91, Bistrița-Năsăud – 82, Giurgiu – 81, Călărași – 78, Ialomița – 76 și Sălaj – 76.

Cel mai mic aparat județean din țară era în Covasna, unde existau 73 de cadre, dintre care 12 femei și 61 de bărbați.

Foto CNSAS/Facebook

Urmărește-ne și pe Google News