Credincioşii catolici sărbătoresc mâine Paştele.
Există numeroase obiceiuri pe care catolicii le practică în ziua de Paşte. Cel mai spectaculos obicei este stropitul. Stropitul îşi are originea în Germania, iar majoritatea românilor din Ardeal l-au adoptat cu mare drag. La început, stropitul se făcea cu apă, ulterior este folosit prafumul. Apa este simbolul purificării încă din precreştinism, şi pentru faptul că apa provine din fântâni a apărut împodobitul cu ouă a fântânilor din satele populate de nemţi. Stropitul este practicat de popoarele cu origine germanică în amintirea zeiţei fertilităţii şi a primăverii. Această zeiţă se numea “Ostera”, denumire din care provine şi “Ostern” – Paşte.
Printre alte obiceiuri la catolici se numără dăruirea şi ciocnitul ouălelor.
Toţi angajaţii şi elevii catolici vor primi o zi liberă luni, 28 martie, în a doua zi de Paşte.
Chiar dacă în structura anului şcolar 2015-2016, ziua de 28 martie nu figurează ca zi liberă, Ministerul Educaţiei a hotărât că elevii catolici vor avea liber pe 28 martie.
Paştele ortodox va fi sărbătorit, în anul 2016, în data de 1 mai, potrivit calendarului creştin ortodox.
Paştele ortodox şi cel catolic cad destul de rar în aceeaşi zi, iar aceasta se datorează faptului că la stabilirea datei sărbătorii se folosesc calendare diferite: cel iulian şi cel gregorian. Cu toate acestea, în ultimii cinci ani, cele două sărbători au coincis de mai multe ori: în 2010, 2011 şi 2014.
Abia în 2017 ortodocşii şi catolici vor mai sărbători deodată sărbătoarea, pe 16 aprilie. În 2018 va fi tot o diferenţă de o săptămână; pe 1 aprilie la catolici şi pe 8 aprilie la ortodocşi.
