Cardiologul Bella Dronca:”Prevenția cardiovasculară ar trebui să înceapă în jurul vârstei de 30 de ani”
Ziua Mondială a Inimii este marcată în fiecare an pe 29 septembrie, iar în 2026 campania se desfășoară sub mesajul „Nu rata nicio bătaie”. Este un apel la prevenție și la atenție față de semnalele pe care organismul le transmite. În Caraș-Severin, datele privind bolile cardiovasculare sunt îngrijorătoare, iar specialiștii atrag atenția că problemele inimii nu mai sunt apanajul vârstei înaintate. Tot mai mulți oameni tineri ajung la medic cu factori de risc sau chiar cu afecțiuni cardiovasculare.
Articol editat de Daiana Rosca, 29 septembrie 2026, 16:39
Inima bate de aproximativ două miliarde de ori pe parcursul unei vieți și are un rol esențial în funcționarea organismului, pompând sânge oxigenat către toate organele. Tocmai de aceea, prevenirea bolilor cardiovasculare și recunoașterea primelor semne pot face diferența. De Ziua Mondială a Inimii, Direcția de Sănătate Publică Caraș-Severin atrage atenția asupra importanței controalelor medicale și a unui stil de viață sănătos.
Peste 43.000 de persoane din Caraș-Severin au hipertensiune arterială
Statisticile prezentate de DSP Caraș-Severin arată dimensiunea problemei la nivel județean. În evidențele medicale sunt înregistrate 43.573 de persoane cu hipertensiune arterială, 20.421 de persoane cu cardiopatie ischemică și 909 persoane cu cord pulmonar cronic.
Potrivit purtătorului de cuvânt al DSP Caraș-Severin, Daniel Botgros, este important ca oamenii să nu aștepte apariția unor probleme grave înainte de a merge la medic. „Campania este menită să evidențieze în primul rând simptomele ascunse ale bolilor de inimă. Ne alăturăm și noi acestei campanii și profităm de ocazie pentru a recomanda oamenilor să fie foarte atenți mai ales la primele simptome care ar putea indica o afecțiune cardiovasculară”, transmite Daniel Botgros.
La nivel național, situația este la fel de ingrijorătoare. Potrivit datelor prezentate de DSP Caraș-Severin, rata mortalității prin boli cardiovasculare în România este de aproximativ 2,5 ori mai mare decât media Uniunii Europene. În 2023, aproximativ una din două persoane care au decedat în România a avut drept cauză o boală a aparatului circulator.
Hipertensiunea, unul dintre principalii factori de risc
Hipertensiunea arterială reprezintă unul dintre cei mai importanți factori de risc cardiovascular. Datele prezentate în cadrul campaniei arată că aproximativ 6,6 milioane de români suferă de hipertensiune. Problema nu este însă doar numărul mare de persoane afectate, ci și faptul că o parte dintre acestea nu sunt diagnosticate sau nu au tensiunea arterială controlată.
Dintre persoanele cu hipertensiune, potrivit datelor prezentate de DSP:
-
aproximativ 68% sunt diagnosticate;
-
aproximativ 59% urmează tratament;
-
doar aproximativ 30% au valorile tensionale controlate prin tratament.
La nivelul județului Caraș-Severin, numărul persoanelor aflate în evidență cu hipertensiune depășește 43.000.
Bolile cardiovasculare nu mai sunt doar o problemă a vârstnicilor
Un alt semnal de alarmă vine din cabinetele de cardiologie. Medicul cardiolog Bella Dronca de la Medical 33 din Timişoara atrage atenția că afecțiunile cardiovasculare pot apărea și la tinerii cu vârsta peste 30-40 de ani. Medicul spune că, în activitatea sa, observă inclusiv pacienți tineri care ajung la consultații pentru probleme cardiovasculare, iar prevenția ar trebui începută mai devreme. „Bolile cardiovasculare nu mai sunt de mult o problemă exclusivă a vârstei înaintate”, este mesajul transmis de medicul cardiolog Bella Dronca.
Experiența din cadrul Institutului de Boli Cardiovasculare din Timișoara a fost, de asemenea, una surprinzătoare pentru medic. „Când m-am format la Institutul de Boli Cardiovasculare din Timișoara, am avut impresia că o să găsesc acolo doar bătrâni, 70 plus cu infarcte. […] Dar am constatat că poate mai bine de 34-35% din cazuri erau tineri și de 30 de ani, și de 40 de ani”, a relatat Bella Dronca.
Potrivit medicului, în jurul vârstei de 35-40 de ani au fost întâlnite numeroase cazuri de infarct miocardic, ceea ce arată că prevenția trebuie începută mult mai devreme.
Prevenția cardiovasculară ar trebui să înceapă în jurul vârstei de 30 de ani
Medicul cardiolog susține că evaluarea factorilor de risc nu ar trebui amânată până la vârsta de 50 sau 60 de ani. „Prevenția trebuia începută mult mai devreme”, subliniază Bella Dronca.
În special persoanele care au antecedente familiale de boli cardiovasculare ar trebui să acorde o atenție sporită controalelor. Un colesterol foarte ridicat încă de la vârste tinere poate reprezenta un factor de risc important pe termen lung. Stresul, sedentarismul, alimentația dezechilibrată, fumatul, excesul de greutate, hipertensiunea și colesterolul crescut se numără printre factorii care pot contribui la apariția bolilor cardiovasculare.
Care sunt simptomele care nu trebuie ignorate?
Specialiștii recomandă atenție la simptome precum:
-
durere sau disconfort în piept;
-
lipsă de aer, în special la efort;
-
palpitații;
-
oboseală neobișnuită;
-
scăderea toleranței la efort.
Nu orice durere în piept înseamnă că există o problemă cardiacă, mai ales în cazul persoanelor tinere. Însă simptomele persistente sau cele care apar în timpul efortului trebuie evaluate medical. „E bine să te vadă un cardiolog dacă persistă niște dureri în piept, mai ales dacă sunt în contextul unui efort fizic”, recomandă Bella Dronca.
Ce recomandă medicii pentru protejarea inimii?
Prevenția începe cu schimbări simple, dar constante în stilul de viață. Cardiologul Bella Dronca recomandă mișcare regulată, fără ca aceasta să însemne neapărat sport de performanță. „Orice fel de mișcare. Sportul nu trebuie să fie de performanță. De două, trei ori pe săptămână, câte 30-40 de minute”, spune medicul.
Alimentația este, de asemenea, importantă. Medicul recomandă reducerea alimentelor ultraprocesate, a dulciurilor și a băuturilor carbogazoase și alegerea alimentelor cât mai puțin procesate. Monitorizarea tensiunii arteriale este o altă măsură simplă de prevenție. „Să își măsoare din când în când tensiunea, ori la medicul de familie, ori dacă are acasă un tensiometru”, recomandă cardiologul.
Fumatul reprezintă un alt factor de risc important și, în același timp, unul asupra căruia oamenii pot interveni direct. „Să nu fumeze, bineînțeles, că fumatul e un factor de risc foarte mare”, atrage atenția Bella Dronca.
DSP Caraș-Severin recomandă controale medicale regulate
De Ziua Mondială a Inimii, reprezentanții DSP Caraș-Severin recomandă ca oamenii să nu aștepte apariția unor simptome severe pentru a merge la medic. Un control periodic poate include verificarea tensiunii arteriale, a colesterolului, a glicemiei și a greutății corporale. Pentru persoanele cu factori de risc sau antecedente familiale, medicul poate recomanda investigații suplimentare.
Daniel Botgros subliniază că prevenția și identificarea timpurie a factorilor de risc pot contribui la reducerea riscului de evenimente cardiovasculare grave.
„Nu rata nicio bătaie”, mesajul Zilei Mondiale a Inimii 2026
Mesajul campaniei din acest an, „Nu rata nicio bătaie”, pune accentul pe atenția acordată inimii și pe prevenție. Bolile cardiovasculare rămân principala cauză de deces la nivel mondial, însă o parte importantă a factorilor de risc poate fi modificată prin schimbări ale stilului de viață și prin controale medicale regulate.
În Caraș-Severin, numărul mare de persoane aflate în evidențele medicale cu hipertensiune arterială și cardiopatie ischemică arată că prevenția rămâne o prioritate.
Iar mesajul medicilor este simplu: nu trebuie așteptat infarctul sau apariția unei boli grave pentru ca sănătatea inimii să devină o preocupare. Mișcarea, alimentația echilibrată, renunțarea la fumat, monitorizarea tensiunii și controalele medicale pot începe de la orice vârstă.
Urmărește-ne și pe Google News
Acest articol este proprietatea Radio România Reșița și este protejat de legea drepturilor de autor. Reproducerea integrală sau parțială a conținutului este permisă doar cu acordul scris al editorului. Pentru solicitări de republicare, vă rugăm să ne contactați la redactie@radioresita.ro