ora 17.00
După Sichevița, Radio România Reșița a ajuns la Gornea, localitate aparținătoare, unde oamenii sunt primitori și deși se confruntă cu o serie de probleme au puterea să zâmbească. Oamenii spun că altfel nu ar rezista zi de zi. S-au bucurat să ne vadă deoarece foarte rar le trece cineva pragul și ne-au rugat să îi ajutăm să poată asculta Radio România Reșița fără întreruperi.
La Gornea se află și Muzeul de istoric și etnografie, înființat în anul 1969 de profesorul Ion Dragomir, muzeu care îi poartă numele. Acesta se află amplasat în incinta fostei școlii din localitate din inițiativa administrației locale care a dat astfel o nouă utilitate incintei câte risca să se degradeze.
Muzeul conține exponate datând încă din Paleolitic, descoperite la săpăturile arheologice efectuate înaintea înaugurării barajului de la Porțile de Fier. Secția de etnografie și folclor cuprinde unelte din gospodăria locuitorilor de la începutul secolului XX, unelte de pescuit, numeroase costume populare, precum și țesături făcute în războaiele ce existau în fiecare casă.
ora 14.00
Radio România Reșița și-a propus în această săptămână să promoveze satul românesc, dar și zonele turistice, Banatul Montan abundă în locuri frumoase. Echipa Radio România Reșița, alcătuită din Mirabela Afronie, Dan Agache, Florin Humiță și Valentin Ciurel a vizitat la orele prânzului morile de apă de la Sichevița, construite la 1700. 25 la număr, din care doar jumătate funcționale. Aici în deosebi primăvara sau toamna oamenii își macină cerealele, vara sunt probleme din cauza secetei, care afectează ciuturele.
Un turist canadian impresionat de vechimea și valoarea a morilor a promis că la întoarcerea acasă le va populariza pe rețelele de socializare cu coordonatele GPS, lucru pe care îl vom face și noi, Radio România Reșița. Poate cândva vie deveni la fel de cunoscute ca cele de la Rudăria.
[message_box title=”MESSAGE TITLE” color=”red”]ADD_CONTENT_HERE[/message_box]
Un localnic din Sicheviţa ne-a povestit mai multe despre morile din Sicheviţa:
ora 12.00
Satul românesc a fost şi va rămâne locul unde s-au născut şi au crescut generaţii întregi, de unde apoi au luat drumul oraşului. Farmecul satului românesc riscă să piară din cauza problemelor. Populaţia este îmbătrânită, au rămas doar bătrânii care nu mai au putere să lucreze pământul aşa cum o făceau odată. De creşterea animalelor nu se mai pune problema. Şi cei la 40-50 de ani care mai au forţă spun că nu se mai rentează din cauza schimbărilor climatice şi lipsa unor spaţii de desfacere a produselor, dar şi a preţurilor mici, ne-a declarat un localnic:
În plus, bătrânii se plâng că lumea nu mai trage spre ţară, copiii stau la oraş, asta în caz ca nu pleacă peste hotare. Aceleaşi probleme le-am întâlnit şi la Sicheviţa, cea mai veche aşezare din Clisura Dunării. Uliţele sunt animate, dar nu ca altădată. Localnicii au început curăţenia de toamnă, dar se fac şi pregătiri pentru iarnă, se taie lemne, se pun murături, zacuscă, etc. Cărora vârstă le mai permite, cât este ziua de mare sunt în câmp. Peisajele sunt de poveste, însă starea drumurilor lasă de dorit.
A fost surprinzător să vedem câţi copii mai trăiesc în ziua de astăzi la ţară, care se bucură de un aer curat şi tot ce mai oferă satul românesc. Spre deosebire de copiii de la oraş, aceştia mănâncă produse “BIO”, de exemplu legume din grădină. Nu prea ştiu de fast- food. Se pot bucura de natură, se joacă în curte sau pe uliţe, nu în faţa calculatorului sau a televizorului. După masă, copiii îşi ajută şi părinţii la treburile gospodăreşti. Cu toate acestea când vor creşte mari vor la oraş:
(Mirabela Afronie, Dan Agache)
Ora 07.00
Caravana Radio România Reşiţa porneşte din nou la drum de joi, 1 octombrie. Timp de patru zile, până duminică, 4 octombrie, vom fi prezenţi în Clisura Dunării şi în Valea Caraşului, vom sta de vorbă cu locuitorii pentru a afla cu ce probleme se confruntă şi vom încerca să găsim soluţii. Primul popas va fi la Sicheviţa şi Gornea, după care va urma Socol, Pojejena, Moldova Nouă, Berzasca, Gârnic, Oraviţa, Ciclova Română şi Ilidia.
Infrastructura rutieră, unităţile de învăţământ, locurile de muncă, alimentarea cu apă şi canalizarea sunt doar câteva dintre problemele semnalate deja de ascultători.
Zilnic vor fi relatări, reportaje, interviuri, dar şi fotografii ale uneia dintre cele mai frumoase zone din parcursul european al Dunării.
