Cadrele medicale de la Spitalul Județean Reșița suferă de burnout. Managerul Alina Stancovici:”2 doctori la 32 de pacienți la Infecțioase!”

După acest an greu de pandemie şi cadrele medicale de la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Reşiţa suferă de epuizare fizică şi psihică.

Articol editat de Daiana Rosca, 9 aprilie 2021, 20:30

Managerul Alina Stancovici, atentă mereu la nevoile cadrelor medicale a observat acest lucru pe chipul medicilor, asistenţilor și infirmierilor din linia întâi care continuă lupta cu SARS CoV-2. Unii dintre ei nu au plecat în concedii, preferând să rămână la datorie ca să salveze cât mai multe vieţi. Managerul Alina Stancovici:

„Trebuie să recunoaștem că se înregistrează un mare grad de oboseală, în rândul cadrelor medicale. Unii dintre angajații spitalului întradevăr chiar nu au avut concedii, mulți dintre ei au trecut prin boală, cunosc cazul secțiilor de Pneumologie și Infecțioase chiar și ATI-ul de la noi de la Județean. Știm foarte bine că pe anumite secții, în special medicii sunt insuficienți.

Imaginați-vă că la Reșița avem 32 de paturi în secția de Infecțioase și doar două doamne doctor. Nu știu dacă acestea au avut în ultimul an de zile, 2 săptămâni de concediu, cred că doar atunci când au fost în cele 14 zile, în care una dintre ele a fost bolnavă, sigur că epuizarea fizică și emoțională există„, ne-a declarat managerul Alina Stancovici.

Sunt medici în cadrul spitalului care văd zilnic chiar și 50 de pacienţi. Și nu-i obligă nimeni, ei nu execută o pedeapsă, ci este pur si simplu o normalitate în acest sistem de când s-a instalat pandemia de de SARS CoV-2 și în Caraș-Severin.

În termeni de specialitate și în acest caz vorbim despre sindromul burnout sau sindromul epuizării profesionale, un termen definit în anii 70 de psihologul american Herbert Freudenberger și care reprezintă o stare de epuizare fizică, dar și psihică, ce apare în special la profesiile care implică o responsabilitate deosebită și interacțiuni frecvente cu alți oameni.

Cauzele de burnout sunt potrivit specialiștilor, imposibilitatea de a deține controlul dar și munca în exceş care lasă prea puțin timp de relaxare sau pentru activități în familie. Sindromul burnout duce la scăderea concentrării și a memoriei, la insomnie și în timp la anumite boli declanșate pe fondul oboselii care cumva se cronicizează.

Persoanele afectate pot ajunge de cele mai multe ori la depresie și anxietate, astfel că specialiștii îndeamnă cadrele medicale să facă tot posibilul ca să găsească un echilibru între viața personală și cea profesională.