Ascultă Radio România Reșița Live

[AUDIO] Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul cinstit în Episcopia Caransebeşului la zi de mare praznic

Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul a fost cinstit cu mare bucurie în Eparhia Banatului de Munte, în care există numeroase biserici, schituri și mănăstiri închinate acestui sfânt, întrucât, până la data de 28 februarie 1950, când Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a canonizat pe Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş, era socotit ca ocrotitor al Banatului. Cel mai important sfânt lăcaș care îl are ca ocrotitor pe Sfântul Ilie este catedrala Episcopală din Caransebeș care a primit acest al doilea hram la târnosire de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

[AUDIO] Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul cinstit în Episcopia Caransebeşului la zi de mare praznic

Articol editat de Gerhard Chwoika, 20 iulie 2021, 17:55

În acest an Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului a fost prezent la această sărbătoare la Mănăstirea Vasiova din județul Caraș-Severin care îl are ca ocrotitor pe Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul. Încă din ajun Părintele Episcop a fost alături de obștea monahală și credincioșii acestei mănăstiri, săvârșind Slujba Vecerniei cu Litie alături de un sobor de preoți și diaconi.

Și în ziua hramului, astăzi 20 iulie, Preasfințitul Părinte Lucian a oficiat Sfânta Liturghie la Mănăstirea Vasiova în altarul de vară, unde mulți pelerini și credincioși, dar și autorități județene și locale au venit să se roage, mai ales că acest așezământ monahal este recunoscut pentru prezența izvorului tămăduitor. Despre existenţa izvorului cu apă tămăduitoare, aflat la intrarea în sfânta mănăstire, autorul Ioan B. Mureşianu în cartea Mănăstiri din Banat spune că „Minerul Alexe Perian şi-a redobândit vederea după ce s-a spălat pe ochi din izvorul pomenit”.

PSF Lucian – Episcopul Caransebeşului

La această sărbătoare, răspunsurile liturgice la Sfânta Liturghie au fost date de grupul psaltic „Ethos” al Episcopiei Caransebeșului.

Piatra de temelie a mănăstirii a fost pusă la 15 mai 1905 de către protopopul din Bocşa, Maxim Popovici. În numai trei luni, prin purtarea de grijă a ieromonahului Macarie Guşcă ajutat de sculptorul Petru Oancea din Vasiova, locaşul de cult a fost ridicat.

Biserica mănăstirii a fost sfinţită la data de 19 iulie 1907, în ajunul praznicului Sfântului Prooroc Ilie, de către Arhimandritul Filaret Musta, alături de protosinghelul dr. Iosif Traian Bădescu (viitorul episcop al Caransebeşului) şi de un sobor de preoţi. Planul bisericii este în formă de cruce şi este zidită din cărămidă. Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul este și ocrotitorul celor două schituri ce se află pe Muntele Semenic și pe Muntele Mic din Episcopia Caransebeșului, unde Sfânta Liturghie a fost săvârșită, în ziua hramului, de către delegații Preasfințitului Părinte Lucian. (diac. Pavel Canea)

Traficul greu în municipiul Lugoj, reglementat printr-un nou regulament local
Actualitate duminică, 12 aprilie 2026, 17:00

Traficul greu în municipiul Lugoj, reglementat printr-un nou regulament local

Traficul greu din Lugoj este reglementat printr-un nou regulament local adoptat de autorități. Măsura introduce restricții clare pentru...

Traficul greu în municipiul Lugoj, reglementat printr-un nou regulament local
Emoții și tradiții de Paşte la Centrul „Cristian Șerban” din Buziaș. Un centru unic în România și Europa de Est
Actualitate duminică, 12 aprilie 2026, 14:57

Emoții și tradiții de Paşte la Centrul „Cristian Șerban” din Buziaș. Un centru unic în România și Europa de Est

Zâmbete sincere, emoții profunde, tradiții autentice și multă bucurie. Așa arată zilele de sărbătoare la Centrul Cristian Șerban din...

Emoții și tradiții de Paşte la Centrul „Cristian Șerban” din Buziaș. Un centru unic în România și Europa de Est
Salvamontiştii avertizează: cei care aleg să-şi petreacă Paştele la munte au nevoie de echipament de iarnă
Actualitate duminică, 12 aprilie 2026, 14:06

Salvamontiştii avertizează: cei care aleg să-şi petreacă Paştele la munte au nevoie de echipament de iarnă

Salvamontiştii atrag atenţia celor care îşi doresc să-şi petreacă sărbătorile pascala la munte că la altitudini mari, de peste 2.000 de...

Salvamontiştii avertizează: cei care aleg să-şi petreacă Paştele la munte au nevoie de echipament de iarnă
Două farmacii sunt deschise în Reşiţa şi Caransebeş în prima zi de Paște
Actualitate duminică, 12 aprilie 2026, 13:54

Două farmacii sunt deschise în Reşiţa şi Caransebeş în prima zi de Paște

Farmaciile din Caraș-Severin vor funcționa după un program special în perioada sărbătorilor de Paște, pentru a asigura accesul populației la...

Două farmacii sunt deschise în Reşiţa şi Caransebeş în prima zi de Paște
Actualitate duminică, 12 aprilie 2026, 12:38

Atenţie la excesele culinare de Paşte: preparatele tradiţionale te pot trimite direct la spital

Atenţie! Preparatele gustoase tradiţionale de pe masa de Paşte pot dăuna organismului dacă sunt consumate în exces. Miel, drob, ouă roşii,...

Atenţie la excesele culinare de Paşte: preparatele tradiţionale te pot trimite direct la spital
Actualitate duminică, 12 aprilie 2026, 11:14

Accident rutier grav pe DN6, în localitatea Constantin Daicoviciu

Un accident rutier grav a avut loc în această dimineață, în jurul orei 07:11, pe DN6, la intrarea în localitatea Constantin Daicoviciu....

Accident rutier grav pe DN6, în localitatea Constantin Daicoviciu
Actualitate duminică, 12 aprilie 2026, 10:55

UPU Reșița și SAJ Caraș-Severin, pregătite pentru Paște: măsuri speciale și recomandări pentru populație

Cadrele medicale de la Spitalul Judeţean de Urgenţă Reşiţa sunt la datorie și în perioada minivacanței de Paște, asigurând continuitatea...

UPU Reșița și SAJ Caraș-Severin, pregătite pentru Paște: măsuri speciale și recomandări pentru populație
Actualitate duminică, 12 aprilie 2026, 10:00

Masa de Paște, o tradiție a abundenței la români. Boierii preferau mâncarea străină, țăranii umpleau masa cu ce le oferea ograda

Masa de Paște a românilor este marcată de abundență din cele mai vechi timpuri. Mâncărurile diverse, cele mai multe „grele“, astăzi cu...

Masa de Paște, o tradiție a abundenței la români. Boierii preferau mâncarea străină, țăranii umpleau masa cu ce le oferea ograda