Sânzienele vor împânzi vineri, 24 iunie pieţele din Reşiţa. Cine le cumpără va avea parte de belşug şi noroc tot anul, spune tanti Florica din Giurgiova, care frecventează de ani buni Piaţa Agroalimentară Nord din cartierul Lunca Bârzavei cu legume proaspete, ierburi tămăduitoare de leac şi flori din gospodăria proprie aflată în satul Giurgiova, comuna Goruia:
În pietele din Reşiţa bucheţelele de sânziene se vând cu doar câţiva lei lei, indiferent dacă este vorba despre cele oferite de florării care au împletit în ele şi spice de grâu sau flori de câmp sau cele ale vânzătorilor de la colţul străzii care îi îmbie pe trecători să cumpere un buchet „cu noroc”.
Tanti Florica spune că, le culege de pe câmp „cu roua pe ele, că-s flori de leac şi de noroc” şi îşi însoţeşte oferta cu explicaţii şi cu sfaturi.
Potrivit legendelor, Sânzienele sunt fete frumoase, care trăiesc prin păduri sau pe câmpii, se prind în horă şi dau puteri magice plantelor. Dacă sunt sărbătorite cum se cuvine, acestea îi ajută pe gospodari să aibă recolte mănoase, au grijă de sănătatea pruncilor, tămăduiesc animalele şi înmulţesc păsările şi vieţuitoarele din gospodării. În schimb, dacă oamenii nu le sărbătoresc se supără si se transformă în iele, fecioare zănatice, seducătoare şi cu puteri magice. Potrivit tradiţiei folclorice, în noaptea de Sânziene sau Drăgaică se deschid porţile cerului, iar lumea de dincolo poate intra în contact cu lumea pământeană.
Numele de Sânziene provine de la zeiţa romană Santa Diana, patroana vânătorilor şi a pădurilor. Însă Sânzienele mai sunt cunoascute şi sub numele de frumoasele, zânele sau drăgaicele. Semnificaţia acestei sărbători este una a iubirii şi a fertilităţii.
Sărbătoarea Sânzienelor sau Drăgaica este sărbătorită de români în fiecare an pe 24 iunie. Aceasta este cea mai mare şi mai spectaculoasă sărbătoare păgână a anului, care coincide, ca dată cu Sărbătoarea Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul. Sânzienele marchează începutul verii, pentru că, pe 21 iunie, a fost Solstiţiul de Vară.
Sânzienele sunt flori de câmp, galbene-aurii, cu inflorescenţe mărunte, pline de polen, cu miros puternic de fân şi miere. La cea mai mică atingere, din ele se scutură o ploaie fină de aur, pentru că tradiţia spune că ele sunt florile solstiţiului de vară, iubitoare de soare, iar viaţa lor este scurtă, de numai două-trei săptămâni, atâta vreme cât astrul zilei se află în plină putere.