În Caraş-Severin, programul „Usturoiul”, derulat prin Direcţia Judeţeană pentru Agricultură, a ajuns în cel de-al treilea an de implementare şi ajutoarele de minimis oferite au îndemnat legumicultorii români şi străini să continue să depună cereri şi în Campania 2021, spune Adina Bâte, coordonatorul acestuia:
Direcţia pentru Agricultură Caraş-Severin a efectuat joi, 8 iulie o deplasare în teren la doi producători de usturoi din localităţile Socol şi Zlatiţa, pentru evaluarea producţiei înainte de recoltare.
Este vorba despre doi legumicultori din Austria, Enders Brantsch şi Thomas Eggert, care după un periplu prin ţară şi cu aportul unor prieteni, au găsit pâmânt roditor pe raza comunei cărăşene Socol, lucrează în prezent peste 8 hectare de teren luat în arendă, pe care acum cultivă usturoi şi s-au şi stabilit în zonă, oferind de lucru sătenilor dornici de muncă.
Enders Brantsch pentru Radio Reşiţa:
„Am căutat să arendăm un teren pe care să îl lucrăm. Prima dată am făcut multe ture prin ţară, am fost chiar şi la Corabia şi Bechet, dar acolo pământul este foarte slab şi există problema deşertificării şi aşa că am ajuns aici în Banat la Socol unde pământul este foarte roditor pentru aproape orice cultură. Pe lângă usturoi avem şi o livadă de nuci, dar şi terenuri cu trifoi şi lucernă atunci când facem rotaţia culturilor la trei ani. Am un bun prieten în Arad care se ocupă de cultura cepei şi a usturoiului şi de la el am aflat că usturoiul se păstrează foarte bine câteva luni după recoltare şi nu se strică, ceea ce înseamnă că nu suntem nevoiţi să desfacem producţia imediat şi putem aştepta chiar şi până la iarnă când oamenii îşi sacrifică porcii din gospodării. O parte a producţiei din depozit o vindem unei cooperative din Timişoara şi cealalta în Austria„.
Legumicultorii austrieci, care au devenit fermieri din pasiune, pentru că pregătirea lor de bază este alta, doresc să valorifice potenţialul agricol al terenurilor din comuna Socol şi dau de lucru şi sătenilor cu venituri mici, mai ales foştilor angajaţi ai CAP-ului din zonă. Din discuţiile purtate, ei spun că preferă oamenii mai în vârstă care muncesc, sunt serioşi şi fac treabă bună, deşi munca câmpului în condiţii de arşiţă este destul de grea, dar încep de la primele ore ale dimineţii şi lucrează până la orele prânzului. De la câţiva dintre sătenii care munceau pe tarla am aflat că, deşi e greu, sunt mulţumiţi cu banii pe care îi primesc pentru că este un venit în plus faţă de pensiile mici pe care le au după ani de trudă în agricultură. Unii dintre ei nu au copii care să-i sprijine, iar costurile lemnelor pentru foc şi al alimentelor sunt foarte mari:
Foto: Radio Romania Resita
