[AUDIO-FOTO] Marii retaileri din România nu susţin în niciun fel producătorii autohtoni, mărturiseşte pomicultorul Petru Ivăniş din Vârciorova, mulţumit că îşi poate desface recolta în pieţele din Timiş şi Caraş-Severin

Datorita compozitie bogate in vitamine si minerale necesare organismului, dar si gustului plăcut si rezistentei bune în timp, chiar si in forma lor naturală, fără conservare, merele se numără printre cele mai apreciate fructe care se pun pe masă. Originare din Asia şi Europa de Est, merele sunt disponibile într-o varietate de soiuri, dulci şi acrişoare, galbene, verzi si roşii, cu pulpa mai moale sau mai dură şi rezistenţa diferită în timp.

Unul din cunoscuţii pomicultori ai Banatului este inginerul Petru Ivăniş din localitatea Vârciorova, comuna cărăşeană Bolvaşniţa care şi-a transformat hobby-ul într-o meserie şi meseria într-o afacere. Acesta a mărturisit povestea sa de viaţă pentru Radio Reşiţa:

Petru Ivăniş

Am început pomicultura din tinereţe, de la 18 ani, după ce am terminat liceul, iar pasiunea am moştenit-o de la bunicul meu. El a pus bazele pomiculturii şi mie îmi plăcea extraordinar de mult. Pomicultura este viaţa mea, mi-am investit toţi anii lucrând în pomicultură. La noi în Vârciorova fiind o zonă montană, altceva în afară de porumb şi pomi fructiferi nu creşte. Fructele, în afară de cais şi piersic, care sunt mai sensibile la temperatură, toate celelalte merg foarte bine. Am terminat Facultatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Timişoara şi am început să îmbin utilul cu plăcutul, adică şcoala cu practica, profilându-mă pe cultura fructelor: măr, păr, prun şi cireş. Am diversificat toate soiurile pentru că este foarte greu să intri la supermarket-uri şi atunci ne-am lărgit paleta pentru a putea vinde fără probleme pe piaţa liberă.

Pe 5 hectare şi un pic am măr, păr, prun, cireş şi piersic autohton de-al nostru. Ionatanul este pentru mine soiul cel mai nobil care există; îmi place foarte mult să-l cultiv şi îl cunosc cel mai bine. Ca soiuri de măr am: Florina, Prima, Idared, Ionagold, Golden, aproape toate soiurile, dar Ionatanul primează. Putini stiu ca atunci cand aleg din piaţă un măr ionatan se bucură de un fruct care nu se mai obţine nicăieri în Europa. Îl găseşti în galantare după data de 25 septembrie, când începe perioada culesului, şi îl poţi păstra în condiţii foarte bune timp de 6 luni de zile. Şi la păr am în jur de 20 de soiuri.

Anul acesta spre surprinderea mea este o producţie foarte bună. Fructele nu sunt ca mărime aşa de mari ca în alţi ani, dar sunt de o calitate excelentă. Avem şi o linie de sucuri naturale pentru că fiind atâtea fructe tot ce este căzut pe jos şi care nu le mai putem desface pe piaţă merg la sucuri şi la răchie.

Am încercat şi la magazine să îmi desfac produsele, dar şansele sunt atâta de mici încât nu poţi intra la marii retaileri, nu ai nicio şansă. I-am contactat, am stat de vorbă cu ei, dar îţi cer imposibilul; ei să nu aibă niciun risc, doar producătorul să suporte pierderile. Prin asociaţia mea pe care între timp am desfiinţat-o, „Gugulan cu car cu mere” şi sprijinit de oameni din viaţa politică, am încercat să intru la marii retaileri, dar din păcate fără succes. Mi-au spus că nu pot lua de la mine că nu îşi pot recupera TVA-ul, mai bine iau din străinătate şi câştigă mai mult decât dacă iau de la producătorii autohtoni. Statul român în loc să îşi susţină producătorii, ajută străinii. Îmi pot comercializa produsele doar pe piaţă, cum spuneam am mai multe puncte de desfacere în Timişoara, în Caransebeş şi la Reşiţa. Merge foarte bine piaţa volantă la Timişoara lângă Stadionul 1 Mai, am deschis un punct şi la Facultatea de Agronomie şi bineînţeles în cele două pieţe din Caransebeş şi Reşiţa unde vin mai ales când nu mai fac faţă în celelalte trei locaţii. Sunt foarte mulţumit, merge foarte bine desfacerea fructelor în cele două judeţe bănăţene.

Sursa foto: facebook Gugulan cu car cu mere             

De același autor

Related Articles