Proiectul Life Rewilding Bison (Life RE-Bison) de reintroducere a zimbrului în Carpaţii Meridionali, ajuns la finalul implementării în Situl Natura 2000 de la poalele Munţilor Ţarcu de pe raza comunei cărăşene Armeniş unde trăiesc liberi după mai bine de 230 de ani, primii zimbri de pe aceste meleaguri.
Proiectul în Caraş-Severin a fost implementat timp de 7 ani şi a adus roade pentru că în prezent în arealul de la Armeniş trăiesc în libertate peste 100 de exemplare de zimbru.
Despre iniţiativa reintroducerii zimbrului în Carpaţii de sud-vest aflăm de la directorul WWF România – Orieta Hulea, prezentă vineri, 24 septembrie la Armeniş cu ocazia încheierii unei etape importante a proiectului Life Rewilding Bison:
Misiunea WWF la nivel global este să oprească degradarea mediului înconjurător şi să construiască un viitor în care oamenii să trăiască în armonie cu natura, fapt ce s-a întâmplat la Armeniş începând din 2014 şi până în prezent şi cu siguranţă va continua pentru că prezenţa zimbrului în zonă a reuşit să schimbe chiar şi mentalitatea localnicilor şi să pună în operă această nobilă misiune a WWF, spune managerul de proiect, Marina Drugă pentru Radio Reşiţa:
De pe urma zimbrului, localnicii din zona Feneş-Armeniş, au început să beneficieze odată cu dezvoltarea ecoturismului, mai întâi pentru turiştii străini, obişnuiţi cu o astfel de formă de turism, iar mai târziu şi pentru cei autohtoni, a precizat Matei Miculescu – ranger WWF România şi facilitator de turism local:
Proiectul Life Rewilding Bison îşi doreşte crearea unei populaţii libere de zimbri, viabile din punct de vedere demografic şi genetic în Carpaţii Meridionali, pentru că specia este considerată încă vulnerabilă, cu numai 5 mii de exemplare libere în Europa.
întâlnirea de finalizare a unei etape importante din proiectul celei mai ample acţiuni de repopulare cu zimbru din Europa a întrunit alături coordonatorii proiectului, decidenţii locali, colaboratorii şi mass media la o amplă vizită în teren pe urmele zimbrilor liberi din situl Natura 2000 şi la o agapă frăţească pregătită de producătorul local Ion Vela cunoscut de localnici sub pseudonimul Bibi şi soţia acestuia, Dosia Vela.
